Reporter: Laurentiu Mihai, esti un fan impatimit al Petrolulului, ca foarte multi dintre colegii tai de galerie. Ce se intampla intre voi si Jandarmerie de nu reusiti sa va intelegeti deloc?
Laurentiu Mihai: Raspunsul la aceasta intrebare este unul simplu si anume ca jandarmeria, o institutie a statului ne sanctioneaza pe noi dupa Legea nr. 4 conceputa de un condamnat penal( n.r. Dumitru Dragomir), asa ca restul comentariilor nu isi au rostul.
Reporter: Atmosfera pe stadioanele unde joaca Petrolul este de vis. Totusi, se ajunge la conflicte intre ultrasi si jandarmi. De ce?
Laurentiu Mihai: Atmosfera in stadion este intradevar ceva deosebit si este creeata de noi ultrasii cei ce suntem mereu cu trup si suflet alaturi de echipa cei ce facem spectacol in peluze si dam culoare acestui fenomen, care pe zi ce trece isi pierde din credibilitate datorita unor interese meschine. Noi ultrasi, prin coregrafii si show-uri piro, aducem spectatorii in stadioane creeand plusvaloare pentru cluburi si orasele noastre.
Reporter: Ai vreo propunere pentru stingerea acestui conflict?
Laurentiu Mihai: Referitor la o modalitate de a ne intelege cu jandarmii, nu doresc sa albesc ultrasii si sa ii innegresc pe jandarmi, dar ei aplica o lege care este departe de legile de acest gen din tarile avansate, fara a incerca sa manifeste flexibilitate, provocand voit sau nevoit disensiuni si antipatii. Iti dau un exemplu simplu si usor verificabil fiecare grupare din peluza are o denumire o sigla si unul sau mai multe steaguri de gard care reprezinta gruparea respectiva cu care sunt prezenti la stadion. La accesul in stadion jandarmii ne obliga sa scoatem bannerele, unele foarte mari, desi le vad de fiecare data. Motiveaza ca verifica sa nu introducem mesaje obscene sau xenofobe. Ce este iritant e faptul ca nici unul din noi nu ar face asa ceva si nu de frica unor amenzi sau a unei plimbari cu duba unde mai capeti si ceva bastoane ci pentru ca nu vrem sau riscam sa fim sanctionati conform hulitei Legi nr. 4 cu interdictia de a participa la meciurile echipei iubite. Iar asta pentru noi este mai dureros decat o amenda sau bataia. Asta, in perceptia noastra este o sicana si ne face sa fim reticenti. Propunerea noastra pentru stingerea acestui conflict etern, parca, este modificarea acestei legi care sa ne permita ca la meciurile importante pentru noi, cu instiintarea, in prealabil, a jandarmeriei si clubului sa ne fie permis accesul in peluze cu anumite materiale pirotehnice care creaza spectacolul atat de apreciat de spectator si care intregeste spectacolul din teren. Sa nu se uite ca noi, ultrasii, umplem stadioanele, aducem beneficii clubului prin mediatizare si vanzarea de bilete, dar in acelasi timp aducem beneficii si orasului .
Reporter: Sunt convins ca ai multe amintiri de pe stadionaele unde a jucat Petrolul. Te rog sa ne-o spui pe cea mai frumoasa, dar si pe cea mai trista…
Laurentiu Mihai: Cea mai frumoasa amintire ar fi din luna mai a anului 1975 cand impreuna cu tatal meu am pasit pentru prima data pe acest taram sacru numit templul fotbalului ploiestean, adica stadionul Ilie Oana. Cea mai trista acum trei ani cand impreuna cu cativa prieteni am strans o suma de bani de la oamenii ce iubesc Petrolul, pensionari, copii de clasa a-IV-a care au donat banii de sandwich pentru ca sa platim jucatorii cu retante de 6/8 luni inaintea meciului cu Voluntari. Dupa aceea, cand in cabina, dupa ce le-am inmanat banii si ne-au multumit si imbratisat unii stiind ca vor tranti acel meci, la final, cand stiam ca suntem retrogradati, am vazut barbati in varsta plangand, copii tavaliti pe jos franti de durere si femei ce isi zmulgeau parul din cap, am realizat ca este apusul unei ere.
Reporter: Se poate scrie o carte si, tocmai pentru istoria acesei frumoase echipe, as vrea ca sa se incheie cumva acest conflict. Ca atare, iti propun ca de astazi sa scrii cronicile meciurilor Petrolului pentru Incomodph.ro. Esti de acord?
Laurentiu Mihai: Sunt de acord sa scriu cronicile meciurilor Petrolului, dar in conditiile mele si anume nimeni nu imi va spune ce si cum sa scriu, nimeni nu va interveni asupra textului scris de mine. Imi voi asuma toata responsabilitatea celor scrise de mine si voi fi singurul raspunzator pentru tot.
Reporter: Bine, voinicule, daca iti asumi responsabilitatea totala pentru ceea ce vei scrie, accept cu placere conditia ta. Bine ai venit in echipa Incomodph.ro.
