„Se va recupera o parte importantă din banii pierduţi în acest an de bugetari, dar atât cât ţara îşi permite”, a spus Boc la TVR.
Pe 5 octombrie, de Ziua Mondiala a Educatiei, profesorii au organizat un miting pentru a-si apara drepturile, pentru a avea o viata decenta comparativ cu importanta profesiei pe care o desfasoara si rolul pe care il au in societatea romaneasca. Ma uit cu scarba la declaratia premierului si imi dau seama ca oricata speranta ai avea, luminita de la capatul tunelului nici macar nu mai licare. Aceasta declaratie vine sa arate inca o data, daca mai era nevoie, ca romanul poate fi prostit si manjit cu o iluzie. Nici nu mai e nevoie de banii pe care i-a pierdut, ci doar de o iluzie. Dupa ce s-a invocat criza, care in prima faza parea sa ne ocoleasca, dupa declaratiile conducatorilor nostri iubiti, ne-am trezit in valtoarea ei si fiecare dintre noi a incercat si incearca sa supravietuiasca. Pe fondul acestei crize mizerabile, bugetarilor li s-a luat 25% din salariu. Asta doar din vorbe, pentru ca in buzunarul lor veniturile s-au subtiat cu aproape 50% pe total. Vorbesc zilnic cu cate un bugetar, ma uit la la el si incerc sa il inteleg. De ce accepta umilinta asta? In folosul cui o accepta? Al lui? Al familiei lui? Al poporului?
Pentru ca vin sarbatorile, pentru ca tristetea unui an inrobitor trebuie sa se indulceasca, premierul Boc iese pe postul national si spune ca o parte importanta din banii pierduti de bugetari va fi recuperata. Manipulare mai grosolana ca asta nici ca exista. Ii iei omului din putinul pe care il are, il aduci in pragul disperarii ca sa nu mai spuna nimic si sa se multumeasca cu salariul anterior. In condiii de criza s-a evitat o majorare salariala, care era fireasca, macar pentru imbunatatirea performanteor bugetarilor, de care poate, nu suntem in totalitate multumiti. Dar si ei sunt oameni si ei traiesc tot cu bani si ei au rate la banca si sunt nevoiti sa ne zambeasca desi le vine sa ne crape capul cand intram in contact cu ei. Cand ajungi sa te bucuri ca in loc sa ti se majoreze salariul, de fapt ti se adduce la vechea grila, atunci totul nu este decat o traire in virtutea inertie, fara perspective, fara asteptari. Ca de fiecare data, ma intreb de ce i-am ales pe toti acesti parlamentari si care e scopul lor, indiferent de la ce partid ar fi? Nu reusesc, oricat mi-as bate capul, sa inteleg de ce ei sunt impotriva noastra, de ce actiunile lor, de peste 20 de ani se repercuteaza asupra noastra si nu a lor. De ce ei prospera si noi ne inglodam in datori? Oricat am vrea sa dam vina pe altii trebuie sa recunoastea ca fiecare dintre noi este principalul vinovat. Lipsa de actiune si de solidaritate dintre romani ne disperseaza si face jocul periculos al celor care ne conduc. Nu exista idei comune, nu existe principii comune, ci doar asteptare, resemnare si iluzia ca maine va fi mai bine.
Te uiti in jurul tau pe strada si vezi numai chipuri resemnate. Unde mai este bucuria de a trai? Poate doar in declaratia lui Boc de la inceputul acestui articol, pe care il asteptam ca pe Mos Craciun. Si asta doar pentru cei care au idealuri marunte!
