• Unul din șase adolescenți raportează că sunt victime ale hărțuirii cibernetice, unul din opt recunosc că i-a hărțuit pe alții
• Măsurile actuale de la nivelul UE și de la nivel național sunt insuficiente pentru a aborda creșterea hărțuirii cibernetice și a abuzului online
• Recunoașterea hărțuirii cibernetice ca infracțiune în UE ar trebui luată în considerare
PE cere aplicarea strictă a legislației UE existente, o definiție armonizată a hărțuirii cibernetice și o responsabilitate sporită a platformelor pentru a îmbunătăți protecția victimelor.
Într-o rezoluție adoptată joi, plenul solicită sancțiuni eficace și disuasive pentru infracțiunile de hărțuire cibernetică, facilitând raportarea incidentelor pentru victime și eliminând lacunele juridice la nivelul UE în ceea ce privește recunoașterea amplorii și gravității depline a problemei.
Măsuri de drept penal
Deputații europeni sunt îngrijorați de creșterea hărțuirii cibernetice și a abuzurilor online bazate pe imagini sau videoclipuri, sugerând că măsurile existente ar putea să nu fie suficiente. Ei solicită Comisiei să evalueze dacă este necesară o definiție armonizată a hărțuirii cibernetice la nivelul UE și dacă aceasta ar trebui recunoscută ca infracțiune cu dimensiune transfrontalieră în UE. O altă cale, susțin aceștia, ar fi adăugarea infracțiunilor motivate de ură pe lista infracțiunilor incriminate de UE, deoarece aceasta ar acoperi și cazurile cele mai grave.
Parlamentul este dezamăgit de lipsa unui cadru juridic pentru detectarea materialelor online care conțin abuzuri sexuale asupra copiilor și solicită Comisiei să acționeze rapid pentru a se asigura că platformele digitale adoptă mecanisme voluntare de raportare. Deputații subiniază că platformele au obligația de a asigura un spațiu digital sigur pentru copii.
Responsabilitatea platformei și asigurarea respectării Regulamentului privind serviciile digitale
Deputatul insistă asupra necesității de a trage la răspundere platformele online în ceea ce privește prevenirea și combaterea hărțuirii cibernetice, avertizând cu privire la anumite modele de afaceri care stimulează răspândirea conținutului care incită la ură, afectând în special minorii, femeile și comunitatea LGBTIQ+. Aceștia critică, de asemenea, sistemele de recomandare hiperpersonalizate care aduc în prim plan discursurile de incitare la ură și trec în plan secund conținuturile mai puțin controversate.
Parlamentul dorește o aplicare mai strictă a articolului 28 din Regulamentul privind serviciile digitale (DSA), care vizează protecția minorilor, îndemnând Comisia să finalizeze cazurile pendinte și opunându-se ferm oricăror încercări de a readuce în discuție prevederile regulamentului. Deputații sunt preocupați de utilizarea tot mai frecventă a inteligenței artificiale în scopuri abuzive (de exemplu, generarea de deepfake-uri și de conținut intim fără consimțământ) și solicită furnizorilor să respecte obligațiile prevăzute în Regulamentul privind IA în ceea ce privește etichetarea. Aceștia reiterează necesitatea interzicerii așa-numitelor „aplicații de nudificare””, aflate în prezent în curs de negociere.
Sprijin pentru victime
Textul reamintește necesitatea de a consolida protecția și sprijinul pentru victimele hărțuirii cibernetice și de a majora fondurile pentru organizațiile victimelor, integrând hărțuirea cibernetică și măsurile de răspuns în strategiile naționale de sănătate mintală. Statele membre ar trebui să acorde prioritate prevenirii, educației și sensibilizării, orientate către copii, părinți și educatori, adaugă deputații, solicitându-le punerea rapidă în aplicare a Directivei UE privind drepturile victimelor.
Context
Comportamentul de hărțuire cibernetică a apărut ca o amenințare semnificativă la adresa siguranței și bunăstării online a minorilor și a tinerilor, cu un impact grav și de durată asupra victimelor. Ca răspuns la acest lucru și la solicitările de acțiune (92 % dintre cetățenii UE doresc ca autoritățile să ia măsuri pe această temă), Comisia a prezentat, în februarie 2026, un plan de acțiune specific împotriva hărțuirii cibernetice.
În timp ce unele state membre (cum ar fi „legea Coco” din Irlanda) introduc dispoziții specifice pentru a aborda hărțuirea cibernetică, fragmentarea juridică persistă în întreaga UE.
