România introduce un nou mecanism prin care cetățenii își vor putea plasa economiile în instrumente financiare, beneficiind de anumite facilități fiscale. Prin Legea nr. 202/2026, publicată în Monitorul Oficial nr. 865 din 15 octombrie 2026, Parlamentul instituie două categorii de conturi de economii și investiții, care ar urma să devină operaționale de la 1 ianuarie 2027.
La prima vedere, măsura pare atractivă: statul încurajează economisirea, oferă avantaje fiscale și creează noi posibilități pentru investițiile individuale. Dar dincolo de promisiunea unui tratament fiscal favorabil apare o întrebare pe care fiecare viitor titular ar trebui să și-o pună înainte de a depune bani: cât din avantajul oferit de stat rămâne efectiv în buzunarul său, după impozite, comisioane și eventualele pierderi investiționale?
Noua lege nu introduce o formă suplimentară de pensie obligatorie și nu transferă automat economiile populației către instituții financiare. Participarea este voluntară, iar activele din cont aparțin titularului. Cu toate acestea, regimul juridic și fiscal al celor două tipuri de conturi diferă semnificativ.
Două conturi, două tratamente fiscale. Diferența poate costa bani
Legea instituie conturile CEI-S și CEI-D, fiecare construit în jurul unui mecanism fiscal distinct.
În cazul CEI-S, avantajul este asociat scutirii fiscale a veniturilor obținute și retrase în condițiile stabilite de lege. Acest mecanism urmărește stimularea investițiilor pe termen lung, fără aplicarea impozitării obișnuite asupra veniturilor eligibile.
În cazul CEI-D, beneficiul fiscal intervine la momentul contribuției, prin posibilitatea deducerii sumelor în limitele și condițiile prevăzute de lege. Dar la retragere intervine o diferență esențială: textul legislativ prevede impozitarea cu 10% a sumelor retrase.
Această particularitate merită o atenție deosebită. Dacă baza de impozitare este întreaga sumă retrasă, iar nu numai profitul realizat, contribuabilul trebuie să compare avantajul obținut inițial prin deducere cu obligația fiscală suportată ulterior.
O deducere fiscală astăzi nu înseamnă automat un câștig fiscal definitiv. În anumite situații, ea poate reprezenta o amânare a impozitării, al cărei rezultat economic depinde de veniturile titularului, de perioada investiției și de regulile aplicabile retragerii.
Prin urmare, prezentarea CEI-D drept un cont în care statul oferă pur și simplu bani în plus ar fi incompletă.
Când pot fi retrași banii? O condiție esențială, despre care trebuie să știe fiecare român
Un aspect deosebit de important al legii este că banii nu vor putea fi retrași oricând, după regulile unui cont bancar obișnuit.
Potrivit articolului 5 din textul adoptat de Parlament, retragerea este permisă de la momentul deschiderii dreptului la pensie pentru limită de vârstă, pensie anticipată ori pensie de invaliditate sau după împlinirea vârstei de 65 de ani, în funcție de evenimentul care intervine primul.
Această limitare face din CEI un instrument de acumulare pe termen lung, nu o soluție pentru păstrarea economiilor necesare cheltuielilor neprevăzute.
Băncile și administratorii de investiții vor gestiona conturile. Cine suportă pierderile?
Conturile vor putea fi administrate de bănci și societăți de servicii de investiții financiare autorizate pentru administrarea portofoliilor.
Banii vor putea fi investiți în acțiuni, obligațiuni și fonduri de investiții eligibile. Legea limitează utilizarea instrumentelor financiare derivate, cu anumite excepții pentru fondurile care le folosesc pentru replicarea indicilor sau acoperirea riscurilor.
Administratorii vor fi obligați să evidențieze separat activele, să informeze titularii despre structura portofoliului, randament și costuri și să comunice transparent comisioanele.
Dar aceste obligații nu elimină riscul de piață.
Un portofoliu poate înregistra pierderi chiar dacă administratorul respectă toate obligațiile legale. Protecția oferită de mecanismele de compensare a investitorilor nu trebuie confundată cu garantarea randamentului sau a valorii investițiilor.
Există și o facilitate importantă: titularul își va putea transfera activele între administratori, în conturi de același tip, fără comision de transfer, în termenul prevăzut de lege.
Cine beneficiază cu adevărat de avantajele fiscale?
Legea permite deschiderea conturilor de către persoane fizice, dar valoarea efectivă a facilităților fiscale nu va fi identică pentru toți contribuabilii.
O persoană cu venituri suficiente pentru a economisi constant poate valorifica mai ușor mecanismul decât cineva care își consumă aproape integral veniturile pentru locuință, hrană, energie și alte cheltuieli curente.
De asemenea, deductibilitatea fiscală este relevantă în măsura în care titularul realizează venituri pentru care legea permite aplicarea acesteia.
Prin urmare, dreptul legal de a deschide un cont nu înseamnă că fiecare cetățean va avea aceeași capacitate economică de a beneficia de el.
Aceasta nu anulează utilitatea mecanismului, dar impune prezentarea realistă a beneficiarilor și a costurilor fiscale suportate de stat.
Normele ASF vor conta aproape la fel de mult ca legea
Funcționarea practică a conturilor va depinde și de reglementările secundare.
Autoritatea de Supraveghere Financiară va avea un rol important în stabilirea cerințelor aplicabile administratorilor, raportărilor și mecanismelor de supraveghere.
Pentru cetățeni, cele mai importante informații vor fi costurile totale, nivelul riscului, condițiile de retragere și consecințele fiscale.
O comparație corectă între CEI-S și CEI-D trebuie să ia în calcul nu doar avantajul fiscal anunțat, ci și suma netă disponibilă titularului la finalul perioadei de economisire.
Intransigent cere transparență asupra costurilor și garanțiilor
Noua lege poate reprezenta o oportunitate pentru dezvoltarea economisirii individuale și a pieței de capital. Dar succesul său nu trebuie măsurat exclusiv prin numărul conturilor deschise sau prin valoarea activelor administrate.
Din perspectiva interesului public, contează cât economisesc efectiv cetățenii, ce comisioane plătesc, ce riscuri își asumă și cât de clar înțeleg consecințele fiscale.
Intransigent consideră necesară publicarea de către Ministerul Finanțelor și ASF a unor simulări comparative pentru cele două tipuri de conturi, inclusiv pentru situații cu randamente negative, comisioane diferite și perioade variate de contribuție.
Concluzie
Legea nr. 202/2026 deschide o nouă posibilitate de economisire și investiție, dar nu transformă piața de capital într-un depozit bancar garantat și nici facilitățile fiscale într-un câștig sigur.
Înainte de a alege un cont CEI-S sau CEI-D, fiecare viitor titular trebuie să înțeleagă trei lucruri: când își poate retrage banii, cât poate pierde din investiții și cât îi rămâne după impozite și comisioane.
Pentru că adevăratul beneficiu al unei legi a economisirii nu se măsoară în avantajele promise, ci în banii care rămân, la final, în proprietatea și la dispoziția cetățeanului.
Surse
Textul integral adoptat de Parlament — 12 pagini
Fișa legislativă L318/2026 — Senatul României
