Se pare ca bucuria pe termen scurt tine mintea ocupata romanului, pentru ca o logica economica elementara ne spune ca daca nu pui in pusculita mereu, vine o vreme cand se termina provizia si pusculita se goleste. Asa se intampla cu salariile bugetarilor si pensiile romanilor. Adica, taxele si impozitele care ajung la bugetul de stat si stau la baza achitarii salariilor si contributiilor bugetarilor, precum si a pensiilor. De unde vina aceste taxe intr-un stat? Bineinteles ca tot de la oamenii care il compun, de la firmele care obtin profit si impozitele pe care acestea le platesc. Asadar, sursele unui buget sanatos, care sa asigure cheltuielile cu salariile bugetarilor si pensiile romanilor cam de aici vine. Pentru dezvoltarea unei tari, pe langa asigurarea acestor cheltuieli stabile si obligatorii se impune sa faca investitii, iar acestea se asigura tot din sursele mentionate. Atunci cand veniturile unui stat nu sunt cele estimate pentru a asigura buna functionare a statului pe parcursul fiecarui an, statul este nevoit sa se imprumute din surse externe. Cam asa vad eu lucrurile, pe intelesul tuturor. Dar…
„Tot programul nostru de guvernare produce efecte, a produs 7% creştere economică, cea mai mare din lume în 2017”. Este unul dintre mesajele care pare ca ia mintile celor care nu se gandesc la consecinte, ci doar sa le fie bine pe moment. Acest mesaj este spus cu obstinatie de actuala guvernare si, pentru ca nu si-a produs efectele, inca este crezut. Mi-as dori sa nu fiu nevoit sa critic programul de guvernare al PSD-ALDE care a sunat minunat cand a fost prezentat, dar e din ce in ce mai greu de aplicat fara ceva ce il poate sustine in condtiile in care reforma fiscala produce victime.
Din pacate, nu pot face acest lucru, pentru ca nu pot sa mint pentru un like, chiar cu riscul de a fi, la randul meul criticat. Conform digi24.ro, Romania a fost nevoita sa imprumute in 2017, un an cu asa mari reusite economice, exact cat a imprumutat de la FMI in anul negru de criza 2009. Vorbim despre 11,83 miliarde euro. Acesta este trecutul apropiat, dar Roamnia se imprumuta in continuare, difera doar dobanzile care sunt din ce in ce mai mari.
Timpul trece usor, pensile cresc si ne bucuram pentru pensionari, salariile bugetarilor au cresuct si ne bucuram si pentru ele, dar ne intristam pentru ca nu au schimbat mentalitatea si eficienta functionarilor publici. trecem cu greu peste reforma fscala carpita cu ordonante de guvernul PSD-ALDE. Iata care este cursul “lin” al imprumuturilor:
– 4,390 miliarde lei + 1,75 miliarde euro în aprilie 2017
– 4,192 miliarde lei în mai 2017
– 5,929 miliarde lei + 100 milioane euro în iunie 2017
– 5,565 miliarde lei în iulie 2017
– 3,632 miliarde lei în august 2017
– 3,679 miliarde lei în septembrie 2017
– 1,160 miliarde lei + 1 miliard euro în noiembrie 2017
– 1,349 miliarde lei în decembrie 2017.
Se observă că, pe parcursul anului 2017, România a împrumutat echivalentul a 11,83 miliarde euro. Adică, aproape exact cât a luat de la FMI, în șapte tranșe, în plină criză economică (împrumutul de la Fondul Monetar Internațional a fost de circa 12,9 miliarde euro, din care România a tras efectiv aproximativ 11,9 miliarde euro).
Practica imprumuturilor masive a continuat si in primele trei luni ale anului 2018:
– 3,419 miliarde lei in ianuarie 2018
– 2,778 miliarde lei + 2 miliarde euro in februarie 2018
– 3,752 miliarde lei in martie 2018.
In total, pe primul trimestru din acest an, Guvernul a imprumutat echivalentul a 4,139 miliarde euro.
Statisticile BNR aata ca imprumuturile sunt pe diverse termene, de la un an la 18 ani, asa ca, doar prin ce s-a luat in 2017, datoriile ar fi lichidate total de abia prin 2035.
Prin urmare, s-a ajuns in situatia de a ne imprumuta luna de luna pentru a asigura salariile bugetarilor si pensiile pentru a nu genera revolta celor care ar putea bloca statul roman. Vorbim despre o economie bolnava, intretinuta artificial, care nu este in stare sa se mentinta singura, daramite sa se dezvolte, mai ales ca nu suntem in stare sa folosim fndurile UE pentru dezvoltarea infrastructurilor, constructii edilitare, creare de locuri de munca si consecintele lor benefice pentru buget s.a.
Nu suntem singura tara din lume care se imprumuta si poate fi chiar o prectica, dar imprumuturile trebuie sa conduca la dezvoltarea unei tari, nu la mentinerea multumirea unor categorii sociale, in conditiile in care tara nu mai poate plati imprumuturile, toate categoriile vor avea de suferit pe termen lung. Nu suntem departe de Grecia, care agunsese in colaps dupa ce aimprumutase circa peste o suta de milioane de euro fara sa aiba nicio acoperire. Numai ca Grecia a avut un girant de nadejde: Germania. Noi al cui vot de incredere il avem in Parlamentul European?
Ar mai fi de mentionat faptul ca de la an la an imprumuturile au dobanzi tot mai mari si viitorul generatiilor care vin din urma pare incrancenat de nevoia de a plati greselile actuale. Nimic nu e mai frustrant in viata asta decat atunci cand cineva ia decizii pentru tine si, nici macar nu iti spune ce te asteapta.
Iata ce spun statisticile BNR cu privire la imprumuturile contractate de Guvernele PSD-ALDE si care sunt dobanzile prin comparatie:
Spre exemplu:
– randamentul pentru certificate de trezorerie cu scadența la un an a crescut de la 0,98% (în ianuarie 2017) la 2,38% (martie 2018)
– randamentul pentru obligațiuni în lei pe termen de 2 ani a crescut de la 1,38% (ianuarie 2017) la 3,19% (martie 2018)
– randamentul pentru obligațiuni în lei pe termen de 3 ani a crescut de la 2,05% (ianuarie 2017) la 3,88% (martie 2018)
Creșteri, dar mai mici, sunt și la obligațiunile cu termen cuprins între 4 și 10 ani.
Ce sa mai spunem in incheiere? Poate ca la vorbe suntem cei mai tari, dar astea nu tin de foame si nu ne ajuta sa ne dezvoltam.
Credeti ca prietenii dvs. ar fi interesati? Distribuiti acest articol pentru ei!
