Populaţia înregistrată la Recensământul Populaţiei a fost de 20.254.866, cu aproape un milion mai puţin faţă de datele din statisticile din luna iulie a anului 2011 – 21.354.396. Populaţia stabilă este de 19.042.936 în timp ce persoanele plecate pe perioadă îndelungată sunt în număr de 910.264.
Procentajul locuinţelor în care nu s-a putut realiza recenzarea reprezintă 2,8% din totalul locuinţelor, adică circa 1 million de persoane (cuprinzând populaţia plecată în străinătate – întreaga familie – pentru care nu a avut cine să îi declare în ţară; populaţia necontactată). Ponderi mai ridicate s-au înregistrat la nivelul oraşelor mari: Bucureşti (6,0%), Timişoara (5,8%), Iaşi (3,0%), Constanţa (2,9%) etc.
Conform programului de desfăşurare al RPL 2011, Secretariatul Tehnic al Comisiei Centrale a RPL a centralizat la nivel naţional informaţiile generale referitoare la numărul populaţiei stabile şi fondul de locuinţe. Rezultatele provizorii obţinute se prezintă astfel:
Populaţia stabilă: 19,0 milioane (19.042.936) persoane
Gospodării: 7,1 milioane (7.086.717) gospodării
Locuinţe (inclusiv alte unităţi de locuit): 8,5 milioane locuinţe (din care: 8.450.607 locuinţe convenţionale şi 8.149 alte unităţi de locuit)
Clădiri: 5,1 milioane clădiri (5.117.940 clădiri din care: 5.103.013 clădiri cu locuinţe şi 14.927 clădiri cu spaţii colective de locuit)
Câţi români, maghiari şi romi sunt
Rezultatele provizorii ale recensământului populaţiei relevă faptul că, din totalul populaţiei stabile, 16.870 mii persoane (88,6%) s-au declarat români. Populaţia de etnie maghiară a fost la recensământ de 1.238 mii persoane, reprezentând 6,5% din populaţia stabilă a ţării, iar numărul celor care s-au declarat romi a fost de 619 mii persoane (3,2%). Între alte etnii care au înregistrat un număr de persoane de peste 20 mii se situează următoarele grupuri etnice: ucraineni (51,7 mii persoane), germani (36,9 mii), turci (28,2 mii), ruşi – lipoveni (23,9 mii) şi tătari (20,5 mii persoane).
Numărul persoanelor pentru care nu a fost înregistrată etnia (nu au dorit să o declare sau nu erau prezente) a fost de 59,2 mii persoane, reprezentând 0,3% din populaţia stabilă a ţării.
În profil teritorial, distribuţia populaţiei după etnie arată că ponderea populaţiei de etnie română este majoritară în Municipiul Bucureşti (96,6%) şi în 39 de judeţe (cu o pondere variind între 98,5% la Botoşani şi 52,6,% la Mureş), iar în 26 dintre acestea ponderea românilor este de peste 90%.
Populaţia de etnie maghiară deţine majoritatea în judeţele Harghita (84,8%) şi Covasna (73,6%); de asemenea ponderi ridicate se înregistrează şi în judeţele: Mureş (37,8%), Satu Mare (34,5%), Bihor (25,2%) şi Sălaj (23,2%). În Bucureşti de entie romă s-au declarat 21.394 de persoane.
Persoanele de etnie romă reprezintă 3,2% din totalul populaţiei stabile, fiind repartizaţi relativ uniform în teritoriu, cu ponderi variind între 1,1% în judeţul Botoşani şi 8,8% în judeţul Mureş. Romii se întâlnesc într-o proporţie relativ mai mare, de peste 6,0% din populaţia stabilă şi în judeţele Călăraşi (8,1%), Sălaj (6,9%) şi Bihor (6,1%).
Numărul mediu al persoanelor dintr-o gospodărie
Din totalul populaţiei stabile a României, 99,1% (18.878 mii persoane), se regăseşte în cele 7.087 mii gospodării ale populaţiei, revenind în medie 2,66 persoane pe o gospodărie (266 persoane la 100 gospodării ale populaţiei). Restul de 165 mii persoane au fost înregistrate în spaţii colective de locuit sau sunt persoane fără adăpost.
Topul judeţelor în funcţie de populaţie
Grupate după numărul populaţiei stabile, 22 judeţe au înregistrat sub 400 mii locuitori însumând 35,6% din populaţia ţării, 17 judeţe aveau o populaţie cuprinsă între 400 – 700 mii locuitori concentrând 47,9% şi doar 2 judeţe au depăşit 700 mii locuitori reprezintând 7,7%. Din totalul de 19.043 mii persoane, 8,8% se regăsesc în Municipiul Bucureşti (respectiv 1.678 mii persoane).
Numărul camerelor de locuit pe o locuinţă este mai mare în judeţele Ilfov, Giurgiu, Tulcea, Buzău, Călăraşi, Ialomiţa, Olt şi Vrancea (între 3,3 şi 3,0 camere/locuinţă), respectiv mai mic în judeţele Harghita (2,3), Cluj, Covasna, Hunedoara şi Municipiul Bucureşti (2,4).
O suprafaţă a camerelor de locuit mai mare s-a înregistrat, în medie, în Municipiul Bucureşti (21,1 mp/cameră) şi în judeţele Braşov, Cluj, Satu Mare, Ilfov, Sibiu, Harghita şi Covasna (între 20,8 şi 19,1 mp/cameră). Cele mai mici suprafeţe medii pe o cameră se înregistrează în judeţele Călăraşi (13,4 mp/cameră), Giurgiu şi Teleorman (14,0 mp/cameră).
Cât camere şi ce suprafaţă are locuinţa medie
Locuinţe cu suprafeţe medii dintre cele mai mari există în judeţele Ilfov, Timiş, Satu Mare şi Constanţa (între 65,7 şi 52,0 mp/locuinţă). Cele mai mici suprafeţe medii au fost înregistrate în judeţele Brăila (39,4 mp/locuinţă), Călăraşi şi Vaslui (39,7 mp/locuinţă), Teleorman (40,7 mp/locuinţă) şi Mehedinţi (41,0 mp/locuinţă).
Rezultatele definitive ale RPL 2011 se vor obţine în urma prelucrării informaţiilor individuale din formularele de înregistrare ale recensământului. Diseminarea acestor rezultate, în România şi către organismele internaţionale, va fi realizată, conform programului anunţat, începând cu semestrul al II-lea 2013.
Sursa: gandul.info
