România a inițiat discuții cu Comisia Europeană pentru a reduce deficitul bugetar de la nivelul actual de 8% la sub 3% în următorii șapte ani, în conformitate cu cerințele tratatelor europene. Premierul Marcel Ciolacu a anunțat că a obținut un acord preliminar pentru acest plan ambițios, cu condiția aplicării unor măsuri concrete, printre care se numără majorarea taxelor și reducerea cheltuielilor guvernamentale.
Aceste măsuri sunt menite să crească veniturile bugetare și să mențină sub control cheltuielile, pentru a alinia economia României la cerințele bugetare europene și a preveni eventuale sancțiuni financiare. Premierul a subliniat că implementarea acestui plan necesită colaborare între instituțiile românești și europene, dar și o înțelegere din partea populației în privința unor eventuale sacrificii economice pe termen scurt.
Conform estimărilor oficiale, măsurile propuse, cum ar fi uniformizarea cotelor TVA, majorarea impozitelor pe venit, dividende și proprietăți, ar contribui la creșterea treptată a veniturilor bugetare. Cu toate acestea, impactul asupra economiei și asupra nivelului de trai rămâne o preocupare centrală, iar guvernul caută soluții pentru a echilibra presiunile fiscale cu nevoia de a stimula investițiile și consumul intern.
Creșterea impozitului pe dividende, o altă opțiune în analiză
Pe lângă impozitul pe venit, guvernul ia în calcul și majorarea impozitului pe dividende de la 8% la 16%, valoare la care era stabilit anterior. Această măsură ar putea descuraja investițiile pe bursa locală, unde mulți investitori privați și companii aleg să își plaseze capitalul datorită avantajelor fiscale existente.
Cu toate acestea, creșterea impozitului pe dividende ar genera venituri suplimentare semnificative pentru bugetul de stat, o necesitate în contextul angajamentului României de a reduce deficitul bugetar. Impactul asupra investițiilor locale este o preocupare majoră, dat fiind că măsura ar putea afecta atractivitatea pieței de capital din România și implicit fluxul de capital către companiile listate. Specialiștii avertizează că un impozit ridicat pe dividende ar putea împinge investitorii să caute oportunități mai avantajoase pe piețele externe, ceea ce ar reduce lichiditatea și dinamismul burselor locale.
Totuși, guvernul argumentează că revenirea la cota de 16% pe dividende este o măsură justificată și ar contribui la realizarea obiectivelor fiscale pe termen scurt, fără a introduce taxe noi.
Majorarea impozitului pe venit ar putea reduce salariile
O altă măsură aflată în discuție cu Comisia Europeană este creșterea impozitului pe venit de la 10% la 16%. Aceasta ar însemna o reducere a salariilor nete pentru toți românii dacă angajatorii nu compensează diferența. Sistemul cotei unice, inițial stabilit la 16%, a fost redus la 10% de guvernul PSD în 2017, însă o revenire la valoarea inițială ar putea aduce venituri suplimentare la bugetul de stat.
Această creștere ar afecta în special angajații cu venituri mici și medii, care ar simți o scădere directă a salariului net. În același timp, specialiștii avertizează că măsura ar putea descuraja creșterile salariale în sectorul privat, împiedicând astfel o parte din populație să își mențină puterea de cumpărare în contextul unei inflații ridicate. Economiștii atrag atenția că, dacă impozitul va crește, cheltuielile de consum ar putea scădea, ceea ce ar afecta cererea internă și ar putea încetini economia.
Cu toate acestea, susținătorii măsurii consideră că revenirea la cota unică de 16% ar contribui la echilibrarea bugetului și la satisfacerea cerințelor Comisiei Europene, care urmărește ca România să își alinieze politicile fiscale la standardele comunitare și să reducă deficitul bugetar în mod sustenabil.
Schimbări pentru microîntreprinderi: prag redus pentru impozitarea la cifra de afaceri
Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) prevede o reducere semnificativă a pragului pentru microîntreprinderi, de la 500.000 de euro la 88.500 de euro. Astfel, doar firmele cu venituri sub acest nou plafon vor continua să beneficieze de impozitarea pe cifra de afaceri, în timp ce toate celelalte microîntreprinderi vor fi trecute la impozitul pe profit de 16%.
Această schimbare va afecta în special micile afaceri și firmele de familie, pentru care impozitul pe cifra de afaceri era o opțiune simplificată și avantajoasă. Reprezentanții firmelor mici consideră că noua măsură fiscală va adăuga o povară administrativă și financiară, deoarece impozitul pe profit este mai complex și necesită o contabilitate mai riguroasă. În plus, micile afaceri vor trebui să se adapteze la sistemul de impozitare pe profit, ceea ce ar putea implica costuri suplimentare pentru asistență fiscală și contabilitate.
Deși măsura este susținută de autorități ca fiind necesară pentru a reduce deficitul bugetar și pentru a respecta condițiile PNRR, o parte din mediul de afaceri avertizează că aceasta ar putea reduce competitivitatea firmelor mici și chiar ar putea determina o parte dintre ele să își limiteze activitatea.
Impozitele pe proprietate: valori noi din 2026
Guvernul a decis amânarea noilor norme de impozitare a proprietăților până în 2026, pentru a preveni o creștere bruscă a taxelor. Conform planului, valoarea impozabilă a proprietăților va fi determinată pe baza valorilor reale de piață, în locul grilelor notariale utilizate în prezent, pentru a reflecta mai fidel prețul acestora.
Această schimbare este o cerință a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și presupune colaborarea Ministerului Finanțelor cu Agenția Națională de Cadastru, care va furniza datele necesare pentru actualizarea valorilor de piață. Între timp, românii vor continua să plătească impozitele la nivelul actual, până când autoritățile vor implementa mecanismele de evaluare necesare pentru noul sistem.
Noua modalitate de calculare a impozitului va crește în mod direct veniturile locale, dar și costurile pentru unii proprietari. Autoritățile consideră că măsura este necesară pentru a ajusta impozitele la standarde europene și a asigura o sursă stabilă de finanțare pentru comunitățile locale, însă schimbările vor necesita o adaptare din partea cetățenilor, care ar putea fi nevoiți să plătească taxe mai mari pe proprietăți.
Extinderea suprataxei pe gaze și carburanți la firmele mici
Parlamentul a aprobat extinderea suprataxei de 0,5% pe cifra de afaceri și la firmele mici din sectorul gazelor și carburanților, o măsură care ar putea provoca majorări de prețuri pe piața gazelor. Potrivit președintelui Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță, traderii de gaze, care deja operează cu marje de profit reduse, vor fi nevoiți să crească prețurile pentru a compensa noile taxe.
În acest context, consumatorii finali ar putea fi cei mai afectați, deoarece majorările ar fi resimțite direct pe facturi. De asemenea, Chisăliță avertizează că presiunea fiscală sporită ar putea determina unele firme mici să iasă de pe piață, reducând astfel concurența și crescând riscul unei instabilități în aprovizionarea cu gaze. Extinderea suprataxei vine ca parte a eforturilor guvernului de a aduce mai multe venituri la buget, însă impactul asupra prețurilor energiei ar putea avea consecințe economice mai largi, contribuind la o inflație suplimentară și reducând puterea de cumpărare a populației.
Scutirile fiscale din IT, agricultură și construcții, în pericol de eliminare
Facilitățile fiscale acordate angajaților din IT, agricultură, industria alimentară și construcții ar putea fi eliminate, conform unei recomandări a Comisiei Europene. Aceasta consideră că scutirile și-au îndeplinit scopul inițial de stimulare a acestor domenii, iar eliminarea lor ar uniformiza sistemul fiscal românesc, aliniindu-l la standardele europene.
În prezent, aproape 600.000 de angajați beneficiază de scutiri de impozit și contribuții sociale, iar renunțarea la aceste facilități ar aduce venituri suplimentare la bugetul de stat. Totuși, impactul asupra angajaților și angajatorilor din aceste sectoare ar putea fi semnificativ, deoarece salariile nete ar scădea, iar costurile pentru companii ar crește. În cazul IT-ului, un sector competitiv la nivel internațional, eliminarea scutirilor ar putea determina unele companii să ia în calcul relocarea operațiunilor.
Deși guvernul recunoaște necesitatea optimizării veniturilor bugetare, se află într-un proces de evaluare a impactului economic pe care l-ar putea avea această măsură. Eliminarea scutirilor rămâne astfel o decizie delicată, ce va trebui atent calibrată pentru a menține competitivitatea acestor domenii-cheie în economia României.