Călin Georgescu și-a depus astăzi, 7 martie 2025, candidatura pentru alegerile prezidențiale, însă nu a trecut nici jumătate de oră și deja a fost contestat. Remus Pricopie, rectorul SNSPA, a fost cel care a depus oficial o contestație împotriva candidaturii, demonstrând un reflex suspect de rapid, ce ridică întrebări despre cine l-a informat atât de repede și ce interese îl ghidează în această acțiune.
Mișcarea rectorului SNSPA vine într-un context sensibil, în care Georgescu este privit drept un candidat anti-sistem, iar Pricopie, un personaj profund ancorat în structurile de putere, pare să fi primit „sarcina” de a-l bloca încă dinainte ca acesta să intre în competiție.
Un atac premeditat? Cum a reușit Pricopie să depună contestația atât de rapid
Momentul în care Pricopie a acționat ridică semne de întrebare. Georgescu și-a depus candidatura în jurul orei 16:00, iar în mai puțin de 30 de minute, Pricopie avea deja contestația scrisă, depusă și înregistrată oficial. Este greu de crezut că un astfel de document poate fi redactat, verificat și transmis în mod corect într-un timp atât de scurt. Acest aspect sugerează că demersul era pregătit din timp, iar Pricopie și ai săi așteptau doar momentul depunerii dosarului pentru a intra în acțiune.
Surse din zona politică susțin că rectorul SNSPA nu a acționat singur, ci a fost ghidat de cercuri de influență apropiate de structurile de putere. Nu este pentru prima dată când Pricopie se poziționează ca apărător al establishmentului pro-european, încercând să saboteze ascensiunea unor figuri politice incomode pentru „sistem”.
Cine este Remus Pricopie și de ce este contestat
În plus, SNSPA, universitatea condusă de Pricopie, este o „pepinieră” de cadre politice și funcționari publici conectați la partidele tradiționale, ceea ce i-a permis rectorului să devină un actor influent în jocurile de putere din România. Universitatea a beneficiat de finanțări consistente, inclusiv din fonduri europene și rețele globale susținute de George Soros, iar apropierea lui Pricopie de aceste structuri a fost criticată de cercurile conservatoare și naționaliste, care îl consideră un executant al agendei progresiste.
De-a lungul timpului, Pricopie a fost criticat și pentru manevrele sale de culise, dar și pentru lipsa de transparență în administrarea SNSPA. Recent, a fost acuzat că a întârziat reacția într-un scandal de hărțuire sexuală la SNSPA, unde zeci de studente au semnalat comportamentul inadecvat al unui profesor influent, dar rectorul a evitat să ia măsuri până când scandalul a explodat în presă. Dar să dezvoltăm…
Apartenența politică și influența în mediul academic
Remus Pricopie și-a construit cariera la intersecția dintre politică și mediul universitar. A fost ministru al Educației (2012-2014) în Guvernul Victor Ponta, fiind astfel asociat direct cu PSD (Cine este Remus Pricopie, propus premier de PSD şi Ponta – Știrile ProTV). Ulterior, în februarie 2020, a fost chiar propus ca prim-ministru de către Marcel Ciolacu (PSD) și Victor Ponta (Pro România), după căderea Guvernului Orban – o mișcare ce indica sprijinul politic de vârf pentru Pricopie (Cine este Remus Pricopie, propus premier de PSD şi Ponta – Știrile ProTV). Ciolacu a acceptat propunerea lui Ponta, iar susținerea lui Pricopie a fost privită ca parte a unei înțelegeri politice mai largi între PSD și Pro România (Cine este Remus Pricopie, propus premier de PSD şi Ponta – Știrile ProTV). Aceste episoade arată apartența sa neoficială la zona PSD și conexiunile sale la vârful puterii.
Simultan, Pricopie și-a menținut și extins influența în mediul academic. El este rector al SNSPA (Școala Națională de Studii Politice și Administrative) încă din 2012 (Cine este Remus Pricopie, propus premier de PSD şi Ponta – Știrile ProTV), instituție cunoscută pentru formarea multor politicieni și funcționari publici de top post-1990. Prin această poziție, Pricopie nu s-a limitat la administrarea universității, ci a devenit un formator de opinie în spațiul public. De exemplu, el comentează frecvent sondaje și scenarii politice, criticând ascensiunea extremei drepte și modul în care partidele tradiționale gestionează scena politică (Avertisment al rectorului SNSPA: „Exista un risc real ca PSD-PNL-UDMR …) (INTERVIU Remus Pricopie, rectorul SNSPA: „AUR nu este partid, ci o …). În acest fel, platforma academică i-a oferit lui Pricopie prestigiu și vizibilitate, permițându-i să influențeze discursul public și politic, dincolo de rolul didactic. Criticii observă că SNSPA (fondată după 1990 ca succesoare în spirit a Academiei „Ștefan Gheorghiu”) este adesea percepută ca o „pepinieră de cadre” pentru establishment, iar Pricopie, ca rector, consolidează această legătură strânsă între universitate și sfera politică.
Controverse și acuzații de „jocuri de culise”
În jurul lui Remus Pricopie au apărut de-a lungul timpului diverse controverse care îi știrbesc imaginea publică. Una dintre primele a fost controversa legată de CV-ul său, izbucnită chiar la numirea sa ca ministru (2012). Pricopie și-a trecut în CV studii la Universitatea George Washington (SUA) în 2003-2004, însă presa a descoperit că nu figura cu studii finalizate în bazele de date ale universității (Controversa diplomei din CV-ul ministrului Educaţiei, Remus Pricopie | adevarul.ro) (Controversa diplomei din CV-ul ministrului Educaţiei, Remus Pricopie | adevarul.ro). Confruntat cu acuzațiile de diplomă inventată, Pricopie a prezentat un document, dar reprezentanții universității au confirmat că era doar un certificat de participare, nu o diplomă academică reală (Controversa diplomei din CV-ul ministrului Educaţiei, Remus Pricopie | adevarul.ro). Acest incident a ridicat semne de întrebare asupra onestității și rigurozității sale academice.
Ca ministru, Pricopie a fost ținta ironiilor și din cauza unor gafe publice. O celebră eroare a fost răspunsul său, în direct la TV, despre originile mitologice ale fraților Romulus și Remus – el a afirmat eronat că s-au născut „într-o pădure și au fost găsiți de o vulpe” (Cine este Remus Pricopie, propus premier de PSD şi Ponta – Știrile ProTV), confundând lupoaica din legendă cu o vulpe. De asemenea, presa a semnalat exprimări agramate ale ministrului (ex. folosirea incorectă a lui „decât” în loc de „doar”) (Remus Pricopie iar s-a făcut de râs: KGB s-a desființat în 1991 când George Simion avea 5 ani | Ziarul Curentul). Aceste episoade au fost exploatate mediatic, sugerând lipsuri în cultura generală sau atenția la detaliu ale lui Pricopie, aspecte stânjenitoare pentru un demnitar al Educației.
În plan instituțional, Remus Pricopie a fost acuzat că nu a gestionat cu fermitate cazuri grave petrecute sub conducerea sa la SNSPA. Un exemplu notoriu este scandalul de hărțuire sexuală care l-a implicat pe profesorul Alfred Bulai (sociolog SNSPA). În 2023-2024, peste 20 de foste studente au depus mărturii și plângeri privind abuzuri comise de Bulai de-a lungul a două decenii (Pieleanu, despre scandalul de abuz sexual la SNSPA: „Niciodată nu am condiționat pe cineva. E în afara logicii mele de viață” – Știrile ProTV) (Pieleanu, despre scandalul de abuz sexual la SNSPA: „Niciodată nu am condiționat pe cineva. E în afara logicii mele de viață” – Știrile ProTV). Reacția conducerii SNSPA a fost percepută ca întârziată: zeci de profesori ai facultății au cerut demisia lui Bulai, însă rectorul Pricopie inițial nu a dat nicio declarație publică pe marginea scandalului (Pieleanu, despre scandalul de abuz sexual la SNSPA: „Niciodată nu am condiționat pe cineva. E în afara logicii mele de viață” – Știrile ProTV). Abia după ce investigațiile jurnalistice (site-ul Snoop) au făcut publice mărturiile victimelor, Senatul SNSPA, la propunerea lui Pricopie, a decis suspendarea lui Bulai din toate funcțiile pe durata cercetării etice (Alfred Bulai, suspendat de SNSPA din toate funcțiile pe care le ocupă | adevarul.ro) (Alfred Bulai, suspendat de SNSPA din toate funcțiile pe care le ocupă | adevarul.ro). Conducerea SNSPA s-a apărat afirmând că „nu a existat niciodată o plângere” formală împotriva lui Bulai până la acel moment (Alfred Bulai, suspendat de SNSPA din toate funcțiile pe care le ocupă | adevarul.ro), însă criticii subliniază că zvonuri și indicii despre comportamentul acestuia circulau de ani de zile. Prin urmare, pasivitatea inițială a lui Pricopie în acest caz a fost văzută ca un semn fie de neglijență managerială, fie de evitare a unui scandal care putea afecta imaginea instituției.
Remus Pricopie a fost implicat și în structuri considerate parte din „culisele” puterii. Un exemplu este calitatea sa de membru al controversatei Academii de Științe ale Securității Naționale (ASSN) – for creat în 2015 și considerat de mulți analiști drept o instituție clientelară, folosită pentru a recompensa cu sinecuri diverse persoane din mediul politic și academic. Conform declarației sale de avere, Pricopie a încasat în 2018 peste 32.600 lei din postura de membru ASSN (Cine este Remus Pricopie, propus premier de PSD şi Ponta – Știrile ProTV). ASSN a fost ulterior desființată în 2018-2019 la inițiativa Parlamentului, după critici că nu producea rezultate științifice notabile, ci doar platea indemnizații membrilor săi. Implicarea lui Pricopie în această structură a alimentat percepția că face parte din rețeaua de interese a establishmentului, beneficiind de finanțări opace în cercul puterii.
Pe ansamblu, aceste controverse – de la exagerarea calificărilor academice, la gafe publice și gestionarea deficitară a unui scandal intern – conturează o imagine mai puțin flatantă a lui Remus Pricopie. Ele sugerează vulnerabilități de integritate și de leadership, aspecte care devin relevante când se analizează credibilitatea cu care Pricopie se poziționează în dispute publice și politice.
Finanțarea SNSPA sub conducerea lui Pricopie și posibile nereguli
Sub mandatul lui Remus Pricopie ca rector, SNSPA a cunoscut o amplă dezvoltare instituțională și financiară, beneficiind atât de fonduri publice, cât și de finanțări externe. Ca ministru al Educației, Pricopie însuși declara în 2013 că bugetul obținut de el „asigură funcționarea normală” a sistemului (Rectorul SNSPA, Remus Pricopie, sare în apărarea ministrului Ligia Deca, lector la universitatea pe care o conduce, și laudă bugetul pe care aceasta l-a obținut pentru educație pentru 2023: Cea mai mare creștere din ultimii ani – Edupedu.ro), sugerând că a obținut fonduri considerabile pentru educație. În anii următori, SNSPA – condusă de Pricopie – a atras finanțări importante. De exemplu, în 2019 SNSPA a fost cooptată în consorțiul universitar european CIVICA, iar în 2022 Comisia Europeană a anunțat un sprijin de până la 14,4 milioane euro pentru această alianță universitară de științe sociale din care SNSPA face parte (SNSPA este în elita Universităților Europene de științe sociale | Newsweek Romania). Acești bani europeni sunt destinați proiectelor de cooperare academică și cercetare, consolidând prestigiul internațional al SNSPA.
Totodată, SNSPA a fost invitată să colaboreze cu rețeaua globală de universități OSUN (Open Society University Network), lansată de miliardarul George Soros. În ianuarie 2020, Soros a anunțat la Davos un fond de 1 miliard de dolari pentru universități din întreaga lume, cu scopul declarat de a combate naționalismul și a promova societăți deschise (SNSPA ar putea face parte din reţeaua finanţată de Soros cu 1 miliard de dolari | adevarul.ro). Prin afilierea la consorțiul CIVICA, SNSPA a primit invitația de a se alătura acestei rețele globale finanțate de Soros (SNSPA ar putea face parte din reţeaua finanţată de Soros cu 1 miliard de dolari | adevarul.ro), conducerea universității acceptând oportunitatea. Această asociere promite acces la granturi și proiecte internaționale, însă vine și cu o anume controversă ideologică: în ochii unor actori politici naționaliști, finanțarea Soros echivalează cu subordonarea față de o agendă globalistă. De pildă, publicații apropiate de AUR au titrat că SNSPA „a batut palma cu George Soros” și ar fi devenit „pepinieră de neomarxiști” (SNSPA devine pepinieră de neomarxiști. A bătut palma cu George Soros …), iar lideri AUR au acuzat universitatea condusă de Pricopie că ar promova globalismul în detrimentul patriotismului (Cine este Remus Pricopie (SNSPA). Ce legătură are cu George Soroș – 5news). Astfel de afirmații vin dintr-o zonă partizană, însă ele arată cum finanțările externe (UE, Soros) atrase de SNSPA pot fi interpretate de critici ca dovadă a alinierii politice a lui Pricopie la o agendă internaționalistă.
Până în prezent nu au fost documentate public nereguli financiare majore sau ilegalități în gestionarea fondurilor la SNSPA sub conducerea lui Pricopie. Auditările oficiale nu au scos la iveală fraude, iar proiectele europene urmează proceduri stricte. Cu toate acestea, transparența utilizării fondurilor SNSPA a fost pusă sub semnul întrebării de unii comentatori, dat fiind statutul privilegiat al universității. Spre exemplu, SNSPA a beneficiat de un nou sediu modern și de creșterea substanțială a numărului de studenți, evoluții care au coincis cu perioada în care Pricopie a deținut poziții influente în guvern. O suspiciune (nedovedită concret) este că relațiile sale politice ar fi putut facilita alocări bugetare avantajoase pentru SNSPA. În lipsa unor dovezi clare de corupție sau deturnare, aceste insinuări rămân la nivel de speculație. Cert este că SNSPA sub Pricopie a avut acces la resurse financiare considerabile, integrându-se în rețele europene și globale, ceea ce a sporit atât capacitatea, cât și controversa din jurul instituției.
Manevre politice și implicare controversată în dispute publice
În ultimii ani, Remus Pricopie s-a remarcat prin implicarea vehementă în bătălii politice ce depășesc rolul tradițional al unui rector. Acesta a adoptat poziții publice tranșante împotriva unor politicieni anti-sistem sau percepuți ca extremiști, ceea ce i-a determinat pe unii observatori să identifice un pattern al implicării sale în manevre politice pentru a influența scena politică.
Cazul cel mai recent este contestarea rapidă a candidaturii lui Călin Georgescu la alegerile prezidențiale din 2024. Călin Georgescu, un candidat antisistem susținut de curente naționaliste, a ajuns surprinzător în fruntea preferințelor electorale într-un context marcat de acuzații de imixtiune străină. Remus Pricopie, în calitate de rector SNSPA, a reacționat prompt și dur: imediat după desecretizarea unor documente din CSAT referitoare la implicarea Rusiei, Pricopie a cerut public scoaterea lui Georgescu de pe buletinul de vot și reluarea primului tur al alegerilor (Remus Pricopie, rectorul SNSPA, cere scoaterea lui Călin Georgescu de pe buletinele de vot și reluarea primului tur, după declasificarea documentelor din CSAT) (Remus Pricopie, rectorul SNSPA, cere scoaterea lui Călin Georgescu de pe buletinele de vot și reluarea primului tur, după declasificarea documentelor din CSAT). Într-un comunicat oficial al SNSPA (5 decembrie 2024), el a acuzat explicit că „Federația Rusă a pus la cale o lovitură de stat, mascată prin mecanisme aparent democratice, manipulând perfid procesul electoral”, afirmând că Georgescu ar fi beneficiarul complotului și de aceea Curtea Constituțională trebuie să îl elimine din cursă (Remus Pricopie, rectorul SNSPA, cere scoaterea lui Călin Georgescu de pe buletinele de vot și reluarea primului tur, după declasificarea documentelor din CSAT). Practic, Pricopie a îndemnat CCR și autoritățile statului să anuleze votul popular pe motiv de securitate națională. Această poziționare fără precedent a unui rector universitar în mijlocul unui proces electoral a stârnit controverse: susținătorii atitudinii văd în ea o apărare necesară a ordinii democratice împotriva amestecului rusesc, însă criticii o interpretează ca pe o manevră politică orchestrată, menită să discrediteze un candidat incomod foarte rapid, înainte ca acesta să capete tracțiune de neoprit.
Nu este pentru prima dată când Remus Pricopie își folosește vocea publică pentru a ataca virulent adversarii ideologici. În ianuarie 2024, el a lansat un apel către Parlamentul României cerând investigarea liderului AUR, George Simion, pe motivul unor presupuse legături cu fosta securitate sovietică. Pricopie a solicitat legislativului să clarifice „acuzațiile la adresa lui George Simion privind colaborarea cu fostul KGB” (Remus Pricopie iar s-a făcut de râs: KGB s-a desființat în 1991 când George Simion avea 5 ani | Ziarul Curentul). Formularea a fost primită cu scepticism și ironie în spațiul public – KGB-ul fusese desființat în 1991, pe când Simion avea doar 5 ani (Remus Pricopie iar s-a făcut de râs: KGB s-a desființat în 1991 când George Simion avea 5 ani | Ziarul Curentul). Mulți au perceput demersul lui Pricopie ca pe o încercare de a asocia în mod forțat imaginea liderului AUR cu ideea de agentură rusă, într-un moment în care AUR creștea în sondaje. De altfel, Pricopie îi catalogase anterior pe liderii AUR drept „o rangă politică a Kremlinului în România”, sugerând că partidul nu este unul autentic, ci un instrument al influenței rusești (INTERVIU Remus Pricopie, rectorul SNSPA: „AUR nu este partid, ci o …). Astfel de declarații – neobișnuite pentru un rector – arată disponibilitatea lui Pricopie de a se angaja în retorica politică partizană, aliniindu-se cu tabăra pro-occidentală împotriva curentului naționalist.
Confruntarea directă dintre SNSPA (sub Pricopie) și AUR a escaladat în toamna anului 2023. La începutul anului universitar, reprezentanții AUR au distribuit pliante în incinta SNSPA îndemnând studenții să nu „piardă timpul și banii la Universitatea lui Pricopie și Pârvulescu” și să nu se lase „manipulați de laboratorul propagandistic al sistemului SNSPA” (Rectorul SNSPA Acuză AUR De Atacuri „legionaro-fasciste”, După Distribuirea De Pliante în Interiorul Universității. George Simion: „E Un Mesaj Asumat” | Libertatea). Practic, AUR a acuzat fățiș SNSPA că ar fi un instrument de propagandă al „sistemului”, personalizând atacul asupra lui Remus Pricopie (rector) și Cristian Pîrvulescu (decan și politolog cunoscut). Pricopie a reacționat public, acuzându-l pe George Simion că a recurs la „discursul urii” și că redeschide calea „atacurilor legionaro-fasciste” împotriva universităților (Rectorul SNSPA Acuză AUR De Atacuri „legionaro-fasciste”, După Distribuirea De Pliante în Interiorul Universității. George Simion: „E Un Mesaj Asumat” | Libertatea). El a comparat acțiunea AUR cu campaniile extreme din perioada interbelică, denunțând tentativa de intimidare și anunțând că SNSPA va sesiza autoritățile statului în acest caz (Rectorul SNSPA, prof. univ. dr. Remus Pricopie: “George Simion …). Acest episod fără precedent – un partid care face campanie anti-universitate și un rector care ripostează politic – evidențiază poziția centrală pe care Pricopie și SNSPA o ocupă în războiul cultural și ideologic actual din România. SNSPA a devenit, în ochii AUR, un simbol al „elitei globaliste”, iar Pricopie și colegii săi, ținte în această ofensivă. De cealaltă parte, reacția dură a lui Pricopie confirmă că acesta vede AUR drept o amenințare la adresa valorilor democratice și se implică direct în combaterea lor, chiar dacă asta înseamnă să intre în jocul politic confruntațional.
Acest tipar de implicare – intervenții publice rapide și dure împotriva unor actori politici controversați (Georgescu, Simion, AUR) – sugerează că Remus Pricopie acționează nu doar ca academician, ci și ca actor politic în culise. Folosindu-și atât prestigiul academic, cât și relațiile politice, el participă la modelarea narațiunilor politice majore: delegitimează candidați prezidențiali pe motive de securitate, solicită anchete împotriva oponenților populisti și susține fățiș coalițiile mainstream. În contextul contestării rapide a candidaturii lui Călin Georgescu, această conduită indică un pattern al lui Pricopie de a se alinia cu establishmentul pro-occidental pentru a bloca ascensiunea unor figuri considerate extremiste sau pro-ruse. Faptul că aceste acțiuni vin din partea unui rector ridică semne de întrebare privind mixajul rolurilor: unde se termină vocea independentă a expertului academic și unde începe influența și agenda politică?
Pricopie între rolul de reformator și acuzațiile de partizanat
Remus Pricopie apare, așadar, ca o personalitate complexă și controversată. Pe de o parte, are un background profesional impresionant, cu experiență îndelungată în administrația educațională și cu merite în internaționalizarea SNSPA. El se prezintă drept un apărător al valorilor democratice, pro-europene, avertizând constant asupra pericolelor populismului și ale influenței ruse în România. Reacțiile sale ferme împotriva candidaturii lui Călin Georgescu sau a retoricii AUR pot fi interpretate ca expresia unei vigilențe necesare față de amenințările la adresa democrației și securității naționale.
Pe de altă parte, o analiză critică a activității lui Pricopie scoate în evidență un model de implicare politică de culise și unele vulnerabilități etice: este susținut de vechi structuri de putere (PSD), a beneficiat de funcții și finanțări legate de sistem (minister, ASSN), iar când aceste legături sunt coroborate cu discursul său partizan împotriva adversarilor establishmentului, conturează imaginea unui „jucător” în rețeaua de influență politică. Contestatarii săi îl acuză că folosește masca independenței academice pentru a promova, de fapt, agenda unui anumit pol de putere. Episodul Georgescu – unde Pricopie a cerut eliminarea unui candidat ales de votanți invocând argumente de securitate – este văzut de unii drept precedent periculos, sugerând o implicare neelectorală în procesul democratic. În plus, gestionarea târzie a scandalului de la SNSPA și episodul diplomei din CV aduc atingere credibilității sale personale.
În concluzie, Remus Pricopie reprezintă un caz interesant de hibrid între academic și politic. În timp ce susține public modernizarea și occidentalizarea României, el însuși a fost atins de metehne locale (controverse de integritate, conexiuni clientelare). Contestarea rapidă a candidaturii lui Călin Georgescu nu pare a fi un incident izolat, ci se înscrie într-un pattern: Pricopie acționează ca apărător al status quo-ului politic pro-european, implicându-se activ – uneori dincolo de limitele obișnuite ale funcției sale universitare – pentru a influența rezultatele politice. Acest model de implicare ridică întrebări privind imparțialitatea și autonomia mediului universitar pe care îl reprezintă și arată cum granița dintre experiză academică și activism politic poate deveni extrem de difuză în cazul liderilor universitari cu ambiții și legături la vârful puterii.
