Judecătorul Drăgușin, avocat al Guvernului în procesul Danileț contra România, la CEDO. Nu e incompatibilitate flagrantă?

Într-un moment în care independența sistemului judiciar este tot mai des invocată, dar tot mai rar respectată, cazul judecătorului Claudiu Marian Drăgușin, membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), aprinde un nou focar de îndoială. Potrivit unei investigații publicate de PressHub, acesta a participat în mod direct, în calitate de consilier al Agentului Guvernamental al României, la procesul de la CEDO intentat de fostul judecător Cristi Danileț împotriva statului român.

Danileț a câștigat procesul, iar CEDO a constatat în februarie 2024 că statul i-a încălcat dreptul la liberă exprimare garantat de articolul 10 din Convenție. România a fost obligată să plătească 5.232 euro daune, după ce CSM l-a sancționat pentru două postări considerate „neconforme cu statutul de magistrat”.

Conflict de interese sau execuție la dublu?

Surpriza din dosar: printre cei care au asistat echipa Guvernului s-a aflat chiar judecătorul Claudiu Drăgușin, cel care, în calitate de membru CSM, fusese parte în procedura sancționării lui Danileț.

Cu alte cuvinte, judecătorul Drăgușin a jucat simultan două roluri: cel de participant la sancționarea unui coleg, și cel de susținător activ al poziției Guvernului în fața unei instanțe internaționale, în același caz.

Această dublă calitate intră în coliziune directă cu prevederile art. 5 alin. (2) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, care prevede că „funcţia de judecător este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior”. Participarea sa ca “consilier” pentru Guvern în cadrul unui proces CEDO, în care se judeca tocmai o sancțiune a CSM, echivalează cu un grav conflict de interese, cu exercitarea unei funcții nepermise și cu o formă de avocatură clandestină.

Ce pedeapsă riscă și cine o poate aplica

În mod normal, o asemenea faptă atrage răspunderea disciplinară a judecătorului Drăgușin. Potrivit art. 271 lit. a și d din Legea 303/2022, constituie abateri disciplinare:

• „Încălcarea dispozițiilor legale referitoare la incompatibilități”;

• „Fapte care aduc atingere onoarei sau probității profesionale ori prestigiului justiției, săvârșite în exercitarea ori în afara exercitării atribuțiilor de serviciu”.

Pedeapsa poate merge de la avertisment, la diminuarea indemnizației, până la suspendarea din funcție sau chiar excluderea din magistratură – în funcție de gravitatea faptei.

Inspecția Judiciară este instituția competentă să declanșeze cercetarea disciplinară, iar CSM – Secția pentru judecători în materie disciplinară este cea care poate aplica sancțiunea, după o procedură contradictorie. Dar cum ar putea să se autosesize Roxana Petcu, inspectorul șef al Inspecției Judiciare când ea este bună prietenă cu judecătorii Claudiu Marian Drăgușin și Vasile Alin Ene, după cum vedeți în poza alăturată. Pe Ene, cel puțin, îl apără cu o nesimțire crasă care sfideaza atribuțiile pe care le are, probabil pentru că vorba aceea “corb la corb nu-și scoate ochii”. Experiențele căpătate în urma sesizărilor depuse la Inspecția Judiciară de-a lungul timpul, mi-au demonstrat că pot exista și suspiciuni rezonabile de analfabetism funcțional în ceea ce o privește pe această persoană care a făcut praf aceasta Inspecție Judciară. Acționează la comanda și protejează pe cei cu care e prietenă. Halal justiție!

Este de remarcat însă că tocmai CSM, unde Drăgușin este membru activ, ar trebui să-l judece. Aceasta ridică probleme evidente de imparțialitate și credibilitate.

Când sistemul își apără oamenii… și când îi elimină

Privind cele două cazuri în oglindă — cel al judecătorului Claudiu Drăgușin și cel al judecătoarei Maria Rădulescu — apare o întrebare fundamentală: după ce reguli joacă, de fapt, Justiția română?

Pe de o parte, avem un membru CSM care se implică într-un proces internațional, alături de Guvern, în apărarea unei sancțiuni dictate chiar de instituția din care face parte. Un posibil conflict de interese evident, în dezacord cu litera și spiritul legii. Și totuși, niciun comunicat, nicio anchetă, nicio sancțiune. Liniște.

Pe de altă parte, o judecătoare tânără, Maria Rădulescu, este exclusă din magistratură pentru „atitudini nedemne” și „lipsă de celeritate”, după ce a cerut, fără stridență, un audit extern al repartizării aleatorii a dosarelor disciplinare. Nu a deranjat poporul, ci sistemul intern. Nu a făcut politică, ci a pus întrebări incomode. Rezultatul? Un verdict rapid, o excludere cu iz de execuție tăcută, și o reacție ostilă chiar din partea instanței la care activa.

Cine e sancționat și cine e protejat? Cine cade și cine scapă?

Fără a ne antepronunța, e limpede că în România, Justiția aplică selecția dublului standard. Judecătorii care ridică întrebări despre sistem sunt eliminați cu celeritate. Cei care servesc sistemul, chiar și peste limitele legii, sunt protejați sau ignorați.

Ironia situației atinge cote absurde când ne amintim că același CSM a sancționat în trecut alți judecători pentru presupuse practici de „avocatură”, în cazuri infinit mai puțin sensibile.

Un exemplu: judecătorul Ciprian Ghiță de la Curtea de Apel București a fost sancționat de CSM pentru că și-a susținut în instanță propriile plângeri, ceea ce CSM a considerat „exercitarea unei activități incompatibile”.

În contrast, implicarea activă a unui membru CSM într-un proces CEDO care vizează o hotărâre a… CSM nu pare că a declanșat vreo reacție până acum. De ce?

O întrebare simplă pentru Justiția română: se aplică legea doar pentru unii?

Cazul Drăgușin este un test de integritate pentru CSM și pentru Inspecția Judiciară. Vom vedea dacă aceste instituții sunt capabile să aplice aceleași standarde și în interiorul propriilor structuri de putere, sau dacă trăim din nou episodul clasic: „Pentru unii mumă, pentru alții ciumă”.