Discursul de investire al noului primar al Ploieștiului, Mihai Polițeanu, a inclus o afirmație cel puțin controversată: „Integritate dincolo de orice compromis politic, care este, în mod natural, inevitabil.” La prima vedere, aceste cuvinte ar putea părea o declarație de principii, un angajament către valorile pe care orice lider ar trebui să le respecte. Însă, în realitate, afirmația este o fractură de logică, o contradicție internă care ridică întrebări despre înțelegerea reală a integrității în politică.
Integritatea este, prin definiție, un concept absolut. Este acea calitate morală care nu admite compromisuri, acea busolă interioară ce te îndeamnă să faci ceea ce este corect, indiferent de context. Să afirmi că vei acționa „dincolo de compromisurile politice inevitabile” echivalează cu a spune că integritatea poate fi negociată, că poate fi pusă la mezat atunci când situația o cere. În fapt, integritatea și compromisul sunt două concepte diametral opuse: primul nu admite excepții, al doilea trăiește prin ele.
Așa-numitele „compromisuri politice inevitabile” sunt deseori prezentate drept un rău necesar, ca și cum ar fi un dat al politicii pe care toți trebuie să-l accepte. În realitate, aceste compromisuri sunt, de multe ori, abateri de la valori fundamentale, decizii luate în funcție de interese de moment, nu de principii de durată. Integritatea ar trebui să fie scutul care protejează liderul de la a se abate de la aceste valori, nu perdeaua sub care se ascund „inevitabilele” concesii.
Când un lider justifică compromisurile politice în numele integrității, de fapt subminează încrederea publicului în conceptul însuși. Integritatea nu poate coexista cu compromisuri care subminează binele comun, pentru că, în acel moment, nu mai vorbim despre integritate, ci despre pragmatism politic, despre dorința de a menține o imagine aparent corectă, chiar și atunci când deciziile merg împotriva principiilor de bază.
Adevărul intransigent este că nu poți fi integru și dispus la compromisuri politice în același timp. Integritatea nu e o haină pe care o îmbraci și o dezbraci după cum bate vântul politic. Dacă integritatea devine negociabilă, atunci ea dispare, iar cei care au promis-o pierd din respectul celor care i-au votat. Discursul noului primar este, prin urmare, un amestec de idealism și contradicție. Dacă el consideră compromisurile ca inevitabile, ar trebui să renunțe la a vorbi despre integritate și să fie sincer în privința limitelor sale.
Integritatea nu poate fi doar o formulă frumoasă din discursuri. E o valoare care se demonstrează, nu se discută. Politica locală, și mai ales cea din orașe ca Ploieștiul, are nevoie de lideri care nu își negociază principiile și care nu se ascund după termeni ca „compromis inevitabil.” Dacă primarul Polițeanu vrea să dovedească integritate, să înceapă prin a elimina această contradicție din viziunea sa. Altfel, rămânem cu o promisiune care se va pierde în inevitabilul compromis.
Mai jos aveți primele cuvinte din discursul viitorului primar, Mihai Polițeanu. Dă click pe link
Și varianta cu comentariul meu înainte de elucubrațiile d-ului Polițeanu. Dă click pe link