Decizia Curții Constituționale a României (CCR) din data de 11 martie 2025, prin care a fost respinsă contestația privind invalidarea candidaturii lui Călin Georgescu la alegerile prezidențiale, a stârnit un val de nemulțumire și revoltă în rândul opiniei publice. În acest context, o plângere penală a fost formulată împotriva tuturor membrilor CCR, aceștia fiind acuzați de abuz în serviciu, trafic de influență și încălcarea ordinii constituționale.
Curtea Constituțională – garant al democrației sau unelte ale intereselor obscure?
CCR, instituția care ar trebui să apere supremația Constituției, pare că a acționat împotriva principiilor statului de drept și a fundamentelor democratice. Potrivit plângerii formulate, judecătorii CCR și-au depășit competențele legale, având o intervenție nejustificată în procesul electoral, fapt ce a viciat fundamental dreptul românilor de a-și alege liber președintele.
„Prin respingerea contestațiilor domnului Călin Georgescu, CCR nu doar că a împiedicat un cetățean să candideze, ci a creat un precedent periculos în care instituția devine arbitru discreționar al scenei politice. Aceasta nu mai este democrație, ci o formă de dictatură constituțională”, se arată în documentul oficial.
Potrivit legii, CCR nu are atribuția de a decide pe aspecte care țin de persoanele fizice, ci doar pe probleme de constituționalitate legate de partide și acte normative. Cu toate acestea, judecătorii au uzurpat rolul instanțelor judecătorești, emitând o decizie cu efect direct asupra unui candidat, fără o bază legală solidă.
Acuzațiile din plângerea penală: abuz în serviciu și încălcarea securității naționale
Plângerea penală invocă mai multe articole din Codul Penal, care vizează activitatea judecătorilor CCR:
- Abuz în serviciu (art. 297 Cod penal) – pentru exercitarea atribuțiilor într-un mod contrar legii, cu consecințe grave asupra democrației;
- Trafic de influență (art. 291 Cod penal) – presupunând existența unor interese externe care au influențat decizia Curții;
- Favorizarea făptuitorului (art. 269 Cod penal) – prin protejarea unui grup de interese și excluderea abuzivă a unui candidat;
- Încălcarea securității naționale (Legea 51/1991) – prin afectarea stabilității procesului democratic și vicierea drepturilor electorale ale cetățenilor.
„Dacă această decizie nu este sancționată, atunci România încetează să mai fie un stat de drept și se transformă într-o oligarhie constituțională, în care doar anumite persoane au voie să participe la alegeri”, se precizează în document.
Aceasta nu este doar o luptă pentru Călin Georgescu, ci o bătălie pentru viitorul democrației în România. Dacă astăzi acceptăm ca niște judecători nealeși să decidă cine are voie și cine nu are voie să candideze, mâine ni se va spune și pe cine avem voie să votăm!
CCR – O instituție deasupra legii? Încălcarea separației puterilor în stat
Curtea Constituțională a României (CCR) nu este o instanță de judecată, ci o autoritate cu atribuții bine definite, menite să vegheze la respectarea Constituției. Cu toate acestea, prin decizia din 11 martie 2025, membrii CCR și-au depășit grav competențele legale, intervenind într-un proces electoral și anulând dreptul fundamental al cetățenilor de a alege și de a fi aleși.
Ce prevede legea?
- Articolul 1 alin. (4) din Constituția României garantează separația puterilor în stat, ceea ce înseamnă că CCR nu poate lua decizii care afectează direct procesul electoral, acestea fiind de competența instanțelor de judecată.
- Articolul 147 din Constituție stabilește clar că CCR se pronunță doar asupra constituționalității unor acte normative, fără a putea restricționa drepturile unui candidat în mod direct.
- Legea 47/1992 privind organizarea și funcționarea CCR nu conferă instituției dreptul de a interfera cu alegerile prezidențiale, ci doar de a analiza aspecte ce țin de constituționalitatea unor reglementări sau acte emise de autorități.
Cu toate acestea, decizia CCR din 11 martie a avut un impact direct asupra drepturilor electorale, acționând ca o instanță supremă care decide cine poate și cine nu poate candida, fără a avea această atribuție prin lege. Această ingerință gravă asupra procesului democratic reprezintă o formă de uzurpare a puterii și un precedent periculos pentru viitoarele alegeri.
CCR – un actor politic sub acoperirea independenței?
Un aspect esențial care trebuie investigat este posibilitatea existenței unor influențe externe asupra deciziilor Curții Constituționale. Dacă judecătorii CCR au acționat sub influența unor grupuri de interese politice, atunci nu mai vorbim doar despre un abuz de putere, ci despre o trădare a rolului fundamental al acestei instituții.
Prin această decizie, CCR a afectat securitatea națională, așa cum este definită de Legea nr. 51/1991, care protejează stabilitatea politică, socială și economică a României. Atunci când un organism de stat împiedică ilegal exercitarea drepturilor democratice, acesta nu mai este un garant al statului de drept, ci devine o amenințare la adresa acestuia.
🇷🇴 Românii patrioți solicită încetarea mandatelor judecătorilor CCR!
A innebunit lumea!Dacă era Isus Hristos nu se facea atata tevatura!Crede cineva sanatos la cap ca CG poate face miracole??E bun de gura,dar nu ne poate face decat rau romanilor!Unii se imbata cu apa rece!PACAT!
publicati plingerea penala sa o vada toata Romania. Sigur vor mai fi romani care o vor depune.
Trebuie sa terminam si cu ONG -ul udmr care ne conduce Ilegitim si Ilegal de 35 de ani
Din pacate, nu am acordul persoanei care a depus-o. A fost amenințată și a preferat să îmi permită doar pouyblicarea informației.