După ședința Consiliului Local Ploiești din 11 mai 2026, în care bugetul local a fost aprobat cu amendamentul prin care suma de 608.000 lei a fost mutată către cofinanțarea de 2% pentru proiectul de anvelopare a blocurilor, în Primărie a apărut, ca din jobenul tehnic al administrației, un nou argument: FOREXEBUG ar bloca bugetul dacă acești bani, sau măcar jumătate din ei pentru putea fi achitate contractele antamate de primar în inconștiența lui, nu sunt readuși la capitolul din care ar trebui plătite contractele pentru regulamentele externalizate.
Numai că, atunci când ridici capacul acestei explicații, nu găsești doar o problemă informatică. Găsești o întrebare mult mai serioasă: cum au fost semnate, în ianuarie și februarie 2026, contracte cu firma Urban Innovation Hub SRL din Reșița( o abonată la achiziții directe din primăria Ploiești), înainte ca bugetul local al municipiului Ploiești pe anul 2026 să fie aprobat?
Iar dacă acele contracte au fost semnate fără credite bugetare valabile în anul 2026, fără rezervare legală în CAB/FOREXEBUG sau peste limita permisă în perioada de funcționare provizorie a bugetului, problema nu mai este la consilierii locali care au mutat banii către anveloparea blocurilor.
Problema este la cei care au fundamentat, avizat și angajat cheltuiala.
Rectificarea din noiembrie 2025 nu ține loc de buget pentru 2026
Administrația ar putea invoca faptul că suma de 608.000 lei fusese alocată prin rectificare bugetară în 29 noiembrie 2025. Dar aici apare prima mare problemă juridico-bugetară.
Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale stabilește regimul creditelor bugetare și al execuției bugetare. Creditele bugetare reprezintă limite aprobate pentru un anumit exercițiu bugetar, iar execuția bugetară se închide la 31 decembrie. Mai important, legea prevede că creditele bugetare neutilizate până la închiderea anului sunt anulate de drept.
Cu alte cuvinte, dacă suma de 608.000 lei a fost prinsă în bugetul anului 2025, dar nu a fost folosită până la 31 decembrie 2025, ea nu putea fi tratată automat ca un sac cu bani reportat în 2026, la dispoziția primarului.
Există o excepție importantă: pot fi plătite în anul următor obligațiile care, până la 31 decembrie, erau deja angajate, lichidate și ordonanțate, dar rămăseseră neplătite. Însă, în cazul de față, contractele despre care discutăm apar semnate/atribuite în ianuarie și februarie 2026, nu în 2025.
Asta înseamnă că rectificarea din noiembrie 2025 nu poate fi folosită, singură, ca justificare pentru angajarea contractelor din 2026.
Întrebarea legală este simplă:
Ce credite bugetare valabile în anul 2026 au stat la baza semnării contractelor cu Urban Innovation Hub SRL din 30 ianuarie și 11 februarie 2026?
Contractul este angajament legal, nu simplă hârtie administrativă
Legea nr. 273/2006 definește angajamentul legal ca faza din procesul execuției bugetare reprezentată de orice act juridic din care rezultă sau ar putea rezulta o obligație pe seama fondurilor publice. Aceeași lege definește angajamentul bugetar ca actul prin care autoritatea afectează fonduri publice unei anumite destinații, în limita creditelor bugetare aprobate.
Această distincție este esențială. Semnarea unui contract public nu este o simplă promisiune administrativă. Este un act juridic din care poate rezulta obligația municipiului de a plăti bani publici.
Prin urmare, chiar dacă plata către firma din Reșița nu a fost efectuată, simpla semnare a contractelor poate ridica o problemă de legalitate dacă angajarea cheltuielii s-a făcut fără credite bugetare disponibile sau peste limitele permise.
Iar art. 77 din Legea nr. 273/2006 este cât se poate de sever: constituie infracțiune angajarea cheltuielilor peste limita creditelor bugetare aprobate. Legea sancționează nu doar plata peste limită, ci și angajarea cheltuielii peste limita creditelor aprobate.
Aici se află miezul juridic al anchetei noastre jurnalistice.
Nu plata este problema principală, pentru că plata nu s-a făcut. Problema este cine a angajat cheltuiala, în ce bază bugetară și cu ce avize.
Ce trebuia făcut înainte de semnarea contractelor
De la 1 ianuarie 2026 este aplicabil Ordinul ministrului finanțelor nr. 1.140/2025, care aprobă normele metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor bugetare.
Normele stabilesc circuitul legal al cheltuielii publice. Înainte ca o instituție publică să semneze un angajament legal, trebuie să existe documente de fundamentare, rezervare de credite bugetare/de angajament și verificarea încadrării în limitele disponibile.
Cu alte cuvinte, pentru contractele din 30 ianuarie și 11 februarie 2026, Primăria Ploiești trebuia să poată arăta:
- referatul de necesitate;
- nota de fundamentare;
- viza de control financiar preventiv;
- rezervarea creditelor în sistem;
- codul de angajament;
- clasificația bugetară;
- suma disponibilă în anul 2026;
- încadrarea în limita de funcționare provizorie până la aprobarea bugetului;
- persoanele care au inițiat, avizat și aprobat angajarea cheltuielii.
Dacă aceste documente nu există sau dacă arată că angajarea s-a făcut peste limitele disponibile, atunci prezumția că FOREXEBUG respinge bugetul devine doar perdeaua tehnică a unei probleme administrative mult mai grave.
Buget provizoriu și limita de 1/12: cât putea cheltui Primăria înainte de aprobarea bugetului?
Până la aprobarea bugetului local pe 2026, Primăria Ploiești funcționa în regim de buget provizoriu, cu limitări legale. Legea nr. 273/2006 stabilește că, în lipsa bugetului aprobat, cheltuielile se pot efectua în limite lunare raportate la bugetul anului precedent sau la proiectul de buget, după caz. Această regulă este cunoscută practic ca limita de 1/12.
Această limită nu este o formalitate contabilă. Ea are scopul de a împiedica executivul să angajeze bugetul anului în curs înainte ca autoritatea deliberativă, adică Consiliul Local, să decidă prioritățile.
Prin urmare, întrebarea esențială este:
La data de 30 ianuarie și 11 februarie 2026, existau credite disponibile, în limita legală de 1/12, pentru semnarea contractelor cu Urban Innovation Hub SRL?
Dacă nu existau, atunci nu FOREXEBUG este vinovat că bugetul se poate lovi acum de o eroare, dacă ea ar apărea când bugetul va fi urcat în acest program. Vinovată este administrația care a creat obligația înainte ca bugetul să fie aprobat și înainte ca deliberativul local să decidă dacă vrea sau nu să finanțeze aceste regulamente.
Bugetul local nu devine obligatoriu în forma dorită de primar, ci în forma votată de Consiliul Local. Primarul poate propune, aparatul de specialitate poate fundamenta, dar Consiliul Local decide prin hotărâre bugetul local, inclusiv modificările prin amendamente.
FOREXEBUG nu decide politica bugetară. Dar poate devoala o problemă creată de Primărie
În încercarea de a justifica readucerea celor 608.000 lei, sau măcar jumătate dintre ei, la capitolul inițial, a fost invocat sistemul FOREXEBUG. Argumentul ar fi că bugetul încărcat ar fi respins sau blocat deoarece există contracte semnate care nu mai au prevedere bugetară după amendamentul adoptat de Consiliul Local.
Aici trebuie făcută lumină.
Ordinul MF nr. 517/2016 reglementează Sistemul Național de Raportare FOREXEBUG și aprobă, printre altele, procedura pentru modulul de completare și depunere a bugetului individual, precum și procedura pentru înregistrarea angajamentelor legale și bugetare în sistemul de control al angajamentelor, adică aplicația CAB.
Așadar, FOREXEBUG nu este doar un program care se uită la venituri. El cuprinde și zona de cheltuieli, buget individual, angajamente legale și angajamente bugetare.
Dar sistemul nu gândește politic și nu stabilește oportunitatea cheltuielilor. FOREXEBUG nu decide dacă Ploieștiul trebuie să plătească regulamente externalizate sau să cofinanțeze anveloparea blocurilor. Acest lucru îl decide Consiliul Local, prin buget.
Ce poate face însă FOREXEBUG/CAB este să verifice dacă bugetul încărcat acoperă angajamentele existente în sistem. Procedura privind CAB prevede că instituțiile publice înregistrează angajamentele legale în sistemul de control al angajamentelor, iar înregistrarea/modificarea datelor se face de persoanele înrolate în sistem.
Prin urmare, dacă Primăria Ploiești a introdus în CAB contractele cu Urban Innovation Hub SRL ca angajamente legale/bugetare, iar după amendamentul Consiliului Local bugetul nu mai conține credite suficiente pe acea clasificație, FOREXEBUG poate genera blocaj sau eroare operațională.
Dar asta nu dovedește că HCL trebuie revocată.
Dovedește doar că Primăria a introdus în sistem o obligație bugetară pe care acum nu o mai poate acoperi din capitolul dorit, pentru că deliberativul a decis să mute banii la anveloparea blocurilor. Iar firma din Reșița ppate să mai aștepte până la prima rectificare bugetară, probabil în iunie.
FOREXEBUG poate vedea contractele doar dacă Primăria le-a introdus în CAB
Un alt aspect esențial: FOREXEBUG nu citește automat SEAP/SICAP. Sistemul nu află singur că în ianuarie și februarie 2026 au fost acceptate oferte sau semnate contracte cu firma din Reșița, prin achiziție directă prin prosma faptului că sumele sunt sub limita stabilită prin lege pentru licitație.
El ține cont de aceste contracte numai dacă Primăria le-a operat în CAB ca angajamente.
De aceea, întrebarea care trebuie adresată public Primăriei este următoarea:
Au fost introduse în CAB/FOREXEBUG angajamentele legale și bugetare aferente contractelor Urban Innovation Hub SRL? Dacă da, la ce dată, de către cine, pe ce clasificație bugetară, cu ce cod de angajament și în limita căror credite bugetare disponibile?
Fără răspunsul la această întrebare, invocarea FOREXEBUG este doar o lozincă tehnică.
Dacă angajamentele nu au fost introduse în CAB, atunci FOREXEBUG nu are cum să blocheze bugetul din cauza lor.
Dacă angajamentele au fost introduse în CAB, atunci trebuie verificat dacă introducerea lor a fost legală, având în vedere că bugetul local pe 2026 a fost aprobat abia pe 11 mai 2026.
Consiliul Local nu repară automat greșelile executivului
Aici este linia de demarcație politică și juridică.
Consiliul Local Ploiești, în ședința din 11 mai 2026, a decis ca suma de 608.000 lei să fie mutată către cofinanțarea de 2% pentru anveloparea blocurilor. Este o decizie de oportunitate bugetară luată de autoritatea deliberativă, la prpunerea consilierilir locali PNL, care a fost votată.
Primarul și aparatul de specialitate pot propune bugetul. Dar Consiliul Local îl aprobă, îl modifică și stabilește prioritățile.
Dacă executivul a semnat între timp contracte în ianuarie și februarie 2026, mizând pe faptul că bugetul va rămâne așa cum a fost dorit de primar și arhitecta-șefă, acest risc aparține celor care au angajat obligațiile, nu consilierilor care au decis altă prioritate.
Cu atât mai mult cu cât prioritatea stabilită de Consiliul Local este una cu impact direct asupra cetățenilor: cofinanțarea proiectului de anvelopare a blocurilor, în sprijinul asociațiilor de proprietari și al locatarilor, unde locuiesc peste 100.000 de ploieșteni.
De ce Consiliul Local Ploiești nu trebuie să revoce HCL de aprobare a bugetului pe 2026 doar pentru a acoperi contractele semnate înainte de buget
Consilierii locali ai Municipiului Ploiești trebuie să trateze cu maximă prudență orice solicitare de revocare a Hotărârii Consiliului Local prin care a fost aprobat bugetul local pe anul 2026, cu amendamentul prin care suma de 608.000 lei a fost mutată către cofinanțarea de 2% pentru proiectul de anvelopare a blocurilor.
O asemenea revocare nu poate fi justificată simplist prin invocarea sistemului FOREXEBUG și nici prin faptul că executivul Primăriei ar fi semnat în ianuarie și februarie 2026 contracte cu o firmă din Reșița, înainte ca bugetul local pe anul 2026 să fie aprobat de Consiliul Local, iar banii trebuie alocați firmei din Reșița abonată la banii primăriei pentru activități care nu se justifică, pentru că puteau fi efectuate de oameni din primărie plătiți deja. Mă refer, în primul rând la consilierul personal al primarului, Ștefan State, la administratorul public Cristi Ardelean, marele specialist în HORECA și, de ce nu, de arhitecta șefă, Andreea Roxana Pândele.
Consiliul Local este autoritatea care aprobă bugetul local
Potrivit Codului administrativ, Consiliul Local are atribuții privind dezvoltarea economico-socială și de mediu a unității administrativ-teritoriale și aprobă, la propunerea primarului, bugetul local. Așadar, primarul propune, dar Consiliul Local decide prin vot forma finală a bugetului. O spun pentru a treia oară!
Aceasta înseamnă că amendamentul prin care cei 608.000 lei au fost mutați către cofinanțarea anvelopării blocurilor reprezintă o manifestare legală a competenței deliberative a Consiliului Local. Nu este o abatere, nu este o eroare și nu este o ingerință nelegală în atribuțiile primarului.
Consiliul Local nu este obligat să aprobe bugetul în forma dorită de primar sau de aparatul de specialitate. Dimpotrivă, tocmai rolul deliberativ al Consiliului este să stabilească prioritățile comunității.
Rectificarea bugetară din noiembrie 2025 nu poate ține loc de buget pentru 2026
Cu riscul de a mă repeta pentru a fi înțeles, dacă suma de 608.000 lei a fost prinsă prin rectificare bugetară în noiembrie 2025, dar nu a fost utilizată până la 31 decembrie 2025, acest lucru nu înseamnă că banii au rămas automat la dispoziția executivului pentru contracte semnate în anul următor.
Legea nr. 273/2006 consacră principiul anualității bugetare: veniturile și cheltuielile bugetare sunt aprobate pe o perioadă de un an, iar operațiunile de încasări și plăți aparțin exercițiului bugetar corespunzător. Legea prevede și că creditele bugetare neutilizate până la închiderea anului sunt anulate de drept.
Prin urmare, dacă în 2025 nu existau cheltuieli deja angajate, lichidate și ordonanțate, ci doar o sumă prinsă în buget și nefolosită, acea prevedere nu putea fi invocată automat pentru contracte semnate în ianuarie și februarie 2026.
Aceasta este întrebarea-cheie pentru consilieri:
La 31 decembrie 2025, suma de 608.000 lei reprezenta obligații bugetare certe, angajate, lichidate și ordonanțate, sau era doar o prevedere bugetară rămasă neutilizată?
Dacă era doar prevedere neutilizată, atunci ea s-a anulat de drept la finalul anului 2025.
Contractele semnate în ianuarie și februarie 2026 trebuiau să aibă acoperire bugetară valabilă în anul 2026
Contractele semnate în ianuarie și februarie 2026 nu pot fi justificate doar printr-o rectificare bugetară din noiembrie 2025. Pentru anul 2026 era nevoie de credite bugetare valabile în anul curent, rezervate legal înainte de emiterea angajamentului legal.
Legea nr. 273/2006 prevede că nicio cheltuială din fonduri publice locale nu poate fi angajată, ordonanțată și plătită dacă nu este aprobată potrivit legii și dacă nu are prevederi bugetare și surse de finanțare. Chiar dacă pentru primarul Mihai Polițeanu legea este arbitrară. Sau cu atât mai mult pentru că solicitările pot fi abuzive și vor fi nevoiți și alții din aparatul său administrativ să răspundă.
Ordinul ministrului finanțelor nr. 1.140/2025, aplicabil de la 1 ianuarie 2026, reglementează expres angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor bugetare. Normele aprobate prin acest ordin impun existența circuitului legal al cheltuielii publice, inclusiv rezervarea creditelor înainte de emiterea angajamentului legal.
În consecință, pentru contractele semnate cu firma din Reșița al cărei asociat unic este Mihăilescu Grațian Mihai(foto), în ianuarie și februarie 2026 trebuie verificate următoarele:
- dacă exista credit bugetar disponibil în 2026;
- dacă fusese făcută rezervarea creditului în CAB/FOREXEBUG;
- dacă angajamentul legal a fost emis după rezervarea creditelor;
- dacă exista viză de control financiar preventiv;
- dacă operațiunea se încadra în limita lunară legală aplicabilă până la aprobarea bugetului.
Fără aceste documente, contractele și plata lor urgentă nu pot deveni motiv legal pentru revocarea HCL de buget.
Regula de 1/12 limitează executivul înainte de aprobarea bugetului
Reiterez această temă, expusă deja mai sus, pentru că e foarte importantă. Până la aprobarea bugetului local pe 2026, executivul nu putea acționa ca și cum ar fi avut la dispoziție întregul buget dorit. Legea nr. 273/2006 instituie reguli restrictive pentru perioada în care bugetul nu este aprobat, inclusiv funcționarea în limite lunare raportate la bugetul anterior sau la proiectul de buget, mecanism cunoscut în practică drept limita de 1/12.
Această limită are o rațiune clară: să împiedice executivul să consume sau să angajeze bugetul înainte ca autoritatea deliberativă să stabilească prioritățile anului.
Așadar, dacă primarul sau aparatul de specialitate au semnat contracte înainte de aprobarea bugetului, aceștia trebuie să demonstreze că angajarea respectivelor cheltuieli s-a făcut în limita legală disponibilă la acel moment.
Consiliul Local nu trebuie să revoce HCL-ul doar pentru a acoperi o eventuală grabă administrativă a executivului. Că să nu spunem…vreun interes anume.
FOREXEBUG nu este autoritate deliberativă și nu poate impune revocarea HCL
FOREXEBUG nu aprobă bugete, nu stabilește priorități locale și nu poate înlocui votul Consiliului Local. El este un sistem informatic de raportare și control bugetar.
Ordinul MF nr. 517/2016 arată că FOREXEBUG cuprinde inclusiv modulul privind completarea și depunerea bugetului individual, precum și modulul privind înregistrarea angajamentelor legale și bugetare în sistemul de control al angajamentelor — CAB.
Prin urmare, FOREXEBUG nu se raportează doar la venituri. El poate avea relevanță și pe zona de cheltuieli, prin angajamentele introduse în CAB.
Dar trebuie spus foarte clar:
FOREXEBUG nu citește automat contractele din SEAP/SICAP și nu stabilește dacă un contract este oportun sau legal. El ține cont de contracte doar dacă Primăria le-a introdus în sistem ca angajamente legale/bugetare.
Dacă sistemul dă eroare, consilierii trebuie să ceară mesajul exact al erorii, codul erorii și documentele care arată ce angajamente sunt introduse în CAB. Fără aceste date, invocarea FOREXEBUG este doar un argument tehnic neverificat.
Dacă FOREXEBUG blochează bugetul, asta poate dovedi problema executivului, nu vina Consiliului Local
Dacă Primăria a introdus în CAB angajamentele aferente contractelor cu firma din Reșița, iar bugetul aprobat de Consiliul Local nu mai are credite la capitolul respectiv, este posibil ca sistemul să semnaleze necorelări.
Dar acest lucru nu înseamnă automat că HCL trebuie revocată.
Înseamnă doar că trebuie verificat:
Când au fost introduse acele angajamente în CAB?
În baza căror credite bugetare?
Cine le-a introdus?
Cine le-a aprobat?
Exista buget aprobat pe anul 2026?
Se respecta limita de 1/12?
Dacă angajamentele au fost introduse nelegal sau prematur, problema este la cei care le-au operat și avizat, nu la consilierii care au votat mutarea banilor către anveloparea blocurilor datorită oportunității.
Revocarea HCL ar putea valida politic o posibilă angajare bugetară discutabilă
Aici este riscul major pentru consilieri.
Dacă HCL de aprobare a bugetului este revocată doar pentru a readuce banii la capitolul necesar plății contractelor din ianuarie și februarie 2026, consilierii riscă să transforme o eventuală problemă a executivului într-o problemă asumată politic de Consiliul Local. Care poate trezi suspiciuni…
Cu alte cuvinte, prin revocare, Consiliul Local ar putea transmite public că acceptă ideea că niște contracte semnate înainte de aprobarea bugetului trebuie salvate cu prioritate, în detrimentul cofinanțării pentru anveloparea blocurilor.
Aceasta nu este o obligație legală evidentă. Este, cel mult, o presiune administrativă care trebuie verificată document cu document.
Ce ar trebui să facă legal consilierii locali în loc să revoce HCL
Consilierii locali nu ar trebui să voteze revocarea HCL înainte de a cere în scris:
- mesajul exact de eroare FOREXEBUG;
- dovada că bugetul este efectiv respins sau doar blocat operațional;
- lista angajamentelor din CAB care generează eroarea;
- data introducerii fiecărui angajament în CAB;
- codul de angajament pentru fiecare contract;
- clasificația bugetară folosită;
- valoarea creditelor disponibile la data de 30 ianuarie și 11 februarie 2026;
- limita de 1/12 aplicabilă la acel capitol bugetar;
- referatele de necesitate;
- vizele CFP;
- contractele/acceptările ofertelor din SEAP/SICAP;
- facturile, dacă au fost emise;
- procesele-verbale de recepție, dacă există;
- justificarea pentru care aceste servicii nu au fost realizate de aparatul propriu al Primăriei.
Abia după verificarea acestor documente se poate discuta, eventual, despre o rectificare bugetară sau despre o soluție legală. Dar nu despre o revocare grăbită, făcută sub presiunea unui presupus blocaj informatic.
Consilierii locali au toate motivele legale să refuze revocarea HCL de aprobare a bugetului pe 2026, cel puțin până când executivul Primăriei dovedește, cu documente, că angajamentele invocate au fost legal asumate. Și pot rezolva situația simplu, în prima rectificare bugetară. Pentru mine, presiunea pusă de executiv pentru revocarea HCL din 11.05.2026 ridică mari semne de întrebare, în condițiile în care legislația prevede că se poate face rectificare bugetară. În iunie!
Argumentul central este acesta:
Consiliul Local a aprobat bugetul în exercitarea atribuției sale legale. Dacă executivul a semnat contracte în ianuarie și februarie 2026, înainte de aprobarea bugetului, atunci executivul trebuie să demonstreze că a avut credite bugetare valabile, rezervate legal în CAB/FOREXEBUG, cu respectarea limitei de 1/12. FOREXEBUG nu poate obliga Consiliul Local să revoce o hotărâre legal adoptată doar pentru a acoperi contracte angajate anterior de primar și aparatul de specialitate. Posibila problemă penală nu este plata, pentru că plata către firma din Reșița nu a fost efectuată.
Problema este angajarea cheltuielii. Dacă Primăria Ploiești a semnat în ianuarie și februarie 2026 contracte/achiziții directe cu Urban Innovation Hub SRL, înainte de aprobarea bugetului local pe 2026, fără credite bugetare valabile în anul curent, fără rezervare în CAB/FOREXEBUG și peste limita permisă de funcționarea provizorie de 1/12, atunci fapta poate intra sub incidența art. 77 din Legea nr. 273/2006, care sancționează angajarea cheltuielilor peste limita creditelor bugetare aprobate.
Cine este firma din Reșița care a ajuns să facă regulamente pentru Ploiești? Urban Innovation Hub SRL, un angajat, profit consistent și contracte repetate cu bani publici
În spatele „specialiștilor” invocați în documentele Primăriei Ploiești apare firma Urban Innovation Hub SRL, CUI 45951421, cu sediul în Reșița, județul Caraș-Severin. O firmă care, potrivit datelor publice disponibile pentru anul 2024, figura cu un singur angajat, dar cu o cifră de afaceri de 983.245 lei și un profit net de 506.940 lei. În 2023, aceeași firmă avea o cifră de afaceri de 421.134 lei și profit net de 180.125 lei, tot cu un singur angajat raportat.
Aceste date nu dovedesc, singure, vreo ilegalitate. O firmă poate lucra cu subcontractori, colaboratori, experți externi sau parteneri, dar ei trebuie comunicați public, din câte știm. Dar, într-o anchetă privind bani publici, aceste elemente sau lipsa lor ridică o întrebare legitimă: ce capacitate tehnică, profesională și umană a justificat atribuirea repetată a unor contracte către această firmă, în condițiile în care Primăria Ploiești avea aparat propriu de specialitate, arhitect-șef, direcții tehnice și personal plătit pentru urbanism, dezvoltare urbană și reglementare?
Mai ales că, din capturile SICAP/SEAP identificate, Urban Innovation Hub SRL nu apare ocazional în relația cu Municipiul Ploiești, ci pare să fi devenit un prestator recurent pentru administrația locală.
În capturile puse la dispoziție apar cel puțin următoarele achiziții directe:
- 29 ianuarie 2025 — „Elaborare SF, PT și Asistență Tehnică «Regenerare Urbană – Modernizare lizieră»”, valoare: 269.845 lei;
- 12 noiembrie 2025 — „Elaborare studii infrastructură verde-albastră”, valoare: 100.600 lei;
- 30 ianuarie 2026 — „Elaborare Regulament Estetică urbană și mobilier urban”, valoare: 138.000 lei;
- 11 februarie 2026 — „Elaborare Regulament HoReCa și alimentație publică”, valoare: 110.000 lei.
Numai aceste patru achiziții directe vizibile însumează aproximativ 618.445 lei. Iar două dintre ele — cele din 
30 ianuarie 2026 și 11 februarie 2026 — sunt exact cele care intră în zona sensibilă a bugetului pe 2026, deoarece au fost atribuite înainte ca bugetul local al Municipiului Ploiești să fie aprobat în Consiliul Local, la data de 11 mai 2026.
Mai mult, platforma SICAP.ai indică, pentru Urban Innovation Hub SRL, un istoric de achiziții publice, inclusiv contracte cu autorități precum Sectorul 6 al Municipiului București, Sectorul 5, Sectorul 2, dar și alte UAT-uri, care ar putea susține ideea că firma este dependentă de banii publici. Însă această afirmație nu este suficientă ca justificare administrativă. Ea trebuie completată cu documente concrete: ce servicii a prestat firma acolo, ce rezultate a livrat, cine le-a recepționat, ce expertiză a fost relevantă pentru Ploiești și de ce această experiență ar fi făcut necesară alegerea aceleiași firme pentru regulamentele municipiului. Doar pentru că primarul a văzut-o pe la primăriile bucureștene nu e un argument solid, nici dacă ar fi prieten cu asociatul unic, d-ul Mihăilescu.
Cu alte cuvinte, simplul fapt că o firmă a lucrat cu o altă primărie nu este criteriu legal suficient pentru a justifica atribuirea repetată a unor contracte prin achiziție directă. În achizițiile publice contează necesitatea, oportunitatea, valoarea estimată, încadrarea bugetară, capacitatea prestatorului, documentele de fundamentare, livrabilele concrete și modul în care autoritatea contractantă dovedește că a urmărit interesul public.
În cazul Urban Innovation Hub SRL mai apare o problemă de verificat: la momentul consultării datelor publice disponibile, sursele accesibile indică situații financiare până în anul 2024, iar pentru anul 2025 trebuie verificat oficial, pe site-ul Ministerului Finanțelor, dacă bilanțul a fost depus și publicat. Noi nu l-am găsit. Ministerul Finanțelor pune la dispoziție o secțiune publică pentru informații fiscale și bilanțuri, iar absența datelor aferente anului 2025, dacă se confirmă oficial, trebuie menționată ca atare: nu ca acuzație, ci ca element de transparență financiară ce trebuie clarificat înainte ca administrația să insiste pentru plata contractelor.
Întrebarea devine cu atât mai apăsătă oare cu cât Primăria Ploiești pare să fi susținut, prin nota de fundamentare semnată de arhitecta-șefă Roxana Pândele și aprobată de primarul Mihai Polițeanu, că aceste contracte trebuie plătite din bugetul local pe 2026. Numai că banii au fost mutați, prin votul Consiliului Local, către cofinanțarea de 2% pentru anveloparea blocurilor. Iar acum, dacă executivul invocă FOREXEBUG sau orice alte motive pentru a forța readucerea banilor la contractele cu firma din Reșița, consilierii locali au obligația să întrebe, înainte de orice revocare:
De ce această firmă? De ce achiziție directă? De ce înainte de aprobarea bugetului? De ce trebuie sacrificată cofinanțarea pentru anveloparea blocurilor ca să fie salvate contractele Urban Innovation Hub SRL?
