- Monumentul Eroilor de la Catedrala „Sfântul Ioan Botezătorul” este monument istoric de grupa A
- Legea 422/2001: la 5 metri de monument suntem în zona de protecție
- RoDrift nu este trafic obișnuit. Este eveniment auto cu zgomot, vibrații, fum și risc
- Comisia de circulație nu poate ține loc de Ministerul Culturii
- Nu este suficient un aviz de trafic. Trebuie clarificat și dreptul de folosință asupra domeniului public
- Există și problema lăcașului de cult
- Ce trebuie să prezinte Primăria Ploiești
- Întrebarea-cheie: cine și-a asumat răspunderea?
- Driftul nu poate trece peste patrimoniu
Evenimentul RoDrift, programat în centrul Ploieștiului, a devenit unul dintre cele mai tensionate subiecte politice și administrative ale momentului. Ceea ce părea, la început, o simplă controversă despre zgomot, fum, cauciuc ars și restricții de circulație se transformă, pe zi ce trece, într-o problemă mult mai serioasă: cine decide folosirea domeniului public al municipiului Ploiești, în ce condiții, cu ce acte, cu ce avize și cu ce respect față de lege?
În conferința de presă susținută de PSD Ploiești astăzi 8 mai 2026, Bogdan Toader a criticat dur organizarea concursului RoDrift în zona centrală a orașului și a acuzat lipsa consultării Consiliului Local. Poziția exprimată de PSD este tranșantă: social-democrații nu susțin organizarea RoDrift pe Bulevardul Castanilor și nu consideră că un asemenea eveniment aduce beneficii reale municipiului.
Bogdan Toader a afirmat că a discutat personal cu primarul Mihai Polițeanu și i-a transmis că PSD nu este de acord nici cu raliul pe bulevard, nici cu driftul în centrul orașului. În opinia sa, astfel de evenimente ar putea fi organizate în alte zone, cum ar fi Parcul Municipal, unde impactul asupra traficului, locuitorilor și spațiului urban ar fi mai redus.
Criticile au vizat zgomotul, fumul, restricțiile de circulație, urmele lăsate pe carosabil anul trecut, afectarea vieții cotidiene a ploieștenilor și lipsa unui beneficiu public clar.
„Nu văd beneficiul pe care îl aduce municipiului Ploiești”, a spus Bogdan Toader, contestând ideea că RoDrift ar atrage un număr semnificativ de turiști sau ar genera câștiguri reale pentru economia locală.
Dar dincolo de declarațiile politice, speța are o încărcătură juridică mult mai grea. Pentru că RoDrift nu se desfășoară oriunde. Se desfășoară în centrul Ploieștiului, în imediata apropiere a unui monument istoric de grupa A.
Devine o problemă de legalitate administrativă, de protejare a patrimoniului și de respect față de un monument istoric de grupa A: Clopotnița Bisericii „Sfântul Ioan Botezătorul” – Monumentul Eroilor din 1916–1918.
În articolul anterior, am ridicat întrebarea incomodă: mai conduce Consiliul Local orașul sau îl conduc comisiile tehnice? Am arătat că RoDrift și „Republica de sub Castani” par să urmeze aceeași logică administrativă periculoasă: zone centrale ale Ploieștiului sunt transformate temporar în spații de eveniment, piste, promenade sau zone comerciale, fără ca publicul să vadă clar actul juridic prin care domeniul public este dat efectiv în folosință organizatorilor.
De data aceasta, problema devine și mai gravă. Pentru că traseul RoDrift, potrivit amplasării publice discutate, ajunge la aproximativ 5 metri de Clopotnița Bisericii „Sfântul Ioan Botezătorul”, cunoscută ca Monumentul Eroilor.
Iar acest obiectiv nu este un simplu reper urban. Este monument istoric clasat.
Monumentul Eroilor de la Catedrala „Sfântul Ioan Botezătorul” este monument istoric de grupa A
În Lista Monumentelor Istorice 2015 – Județul Prahova, document oficial al Ministerului Culturii, apare poziția:
PH-II-m-A-16261 – Clopotnița Bisericii „Sf. Ioan Botezătorul” – Monumentul Eroilor din 1916–1918, municipiul Ploiești, Piața Eroilor nr. 1, 1923–1939.
Codul nu este o simplă formalitate birocratică. El spune foarte mult:
PH înseamnă județul Prahova.
II înseamnă monument de arhitectură.
m înseamnă monument individual.
A înseamnă grupa valorică A, adică monument istoric de valoare națională sau universală.
Prin urmare, ceea ce se află în Piața Eroilor nr. 1 nu este doar o clopotniță frumoasă, nu este doar un simbol local și nu este doar o anexă arhitecturală a Catedralei. Este un monument istoric protejat prin lege, cu regim juridic special.
Iar atunci când o competiție auto de drift este organizată la câțiva metri de un monument istoric de grupa A, administrația nu mai poate vorbi doar despre „aviz de circulație”.
Legea 422/2001: la 5 metri de monument suntem în zona de protecție
Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice stabilește regimul juridic al acestor bunuri și obligația autorităților de a le proteja. Monumentele istorice fac parte din patrimoniul cultural național și sunt protejate prin lege.
Una dintre cele mai importante noțiuni din această lege este zona de protecție a monumentului istoric. Legea prevede că, pentru fiecare monument istoric, se instituie o zonă de protecție destinată conservării integrate a monumentului și a cadrului său construit sau natural.
Mai mult, acolo unde zona de protecție nu a fost delimitată expres prin documentații de urbanism, legea oferă o regulă clară: până la instituirea zonei de protecție, se consideră zonă de protecție suprafața delimitată cu o rază de 100 de metri în localități urbane, măsurată de la limita exterioară a monumentului.
Ploieștiul este localitate urbană. Monumentul Eroilor este monument istoric. Iar 5 metri înseamnă mult, mult sub limita de 100 de metri.
Așadar, nu discutăm despre o zonă oarecare din oraș. Discutăm despre zona de protecție a unui monument istoric de grupa A.
RoDrift nu este trafic obișnuit. Este eveniment auto cu zgomot, vibrații, fum și risc
Aici trebuie făcută distincția esențială.
Una este circulația normală pe un bulevard. Alta este organizarea unui eveniment de drift.
Driftul presupune accelerări bruște, frânări, derapaje controlate, zgomot ridicat, vibrații, fum de cauciucuri, aglomerări de public, garduri de protecție, zone tehnice, culoare de acces, delimitări temporare și risc inerent de incident.
Or, în imediata vecinătate a unui monument istoric de grupa A, toate acestea nu mai pot fi tratate superficial.
Legea 422/2001 prevede că intervențiile asupra monumentelor istorice și în zonele lor de protecție se fac numai pe baza și cu respectarea avizului Ministerului Culturii sau al serviciilor publice deconcentrate ale acestuia, după caz. În sfera intervențiilor intră și amenajările de căi de acces, pietonale și carosabile, utilități, indicatoare și alte amenajări care privesc monumentele sau zonele lor de protecție.
Prin urmare, întrebarea corectă nu este: „A dat comisia de circulație aviz?”
Întrebarea corectă este:
A fost solicitat și obținut avizul Direcției Județene pentru Cultură Prahova sau al Ministerului Culturii pentru desfășurarea unui asemenea eveniment în zona de protecție a Monumentului Eroilor?
Dacă răspunsul este nu, atunci administrația locală are o problemă serioasă.
Comisia de circulație nu poate ține loc de Ministerul Culturii
O comisie municipală pentru transport și siguranța circulației poate analiza restricții rutiere, devieri, semnalizare temporară, trasee alternative și măsuri privind traficul.
Dar o asemenea comisie nu poate decide singură asupra regimului de protecție al unui monument istoric.
Nu poate înlocui Direcția Județeană pentru Cultură.
Nu poate înlocui Ministerul Culturii.
Nu poate decide că zgomotul, vibrațiile, gardurile, publicul și amenajările temporare sunt compatibile cu zona de protecție a unui monument de grupa A.
Nu poate transforma o chestiune de patrimoniu într-o simplă problemă de fluidizare a traficului.
Aici se află exact esența speței: administrația pare să trateze orașul prin comisii tehnice, dar orașul nu este proprietatea comisiilor tehnice. Domeniul public are regim juridic. Monumentele istorice au regim juridic. Iar Consiliul Local are atribuții care nu pot fi golite de conținut prin decizii administrative luate pe scurtătură.
Nu este suficient un aviz de trafic. Trebuie clarificat și dreptul de folosință asupra domeniului public
RoDrift nu înseamnă doar că se oprește temporar circulația. Înseamnă ocuparea și folosirea unor străzi, trotuare, piețe sau zone adiacente pentru un eveniment organizat.
Asta ridică o altă problemă: care este actul juridic prin care organizatorul a primit dreptul de a folosi domeniul public al municipiului Ploiești?
Există hotărâre de Consiliu Local?
Există contract?
Există protocol?
Există taxă de ocupare a domeniului public?
Există delimitare clară a suprafeței puse la dispoziție?
Există răspundere asumată pentru eventuale pagube?
Există asigurare?
Există aviz de patrimoniu?
Există acord al administratorului lăcașului de cult, dacă evenimentul afectează slujbele religioase?
Aceste întrebări nu sunt mofturi. Sunt întrebări de legalitate.
Pentru că una este să închizi temporar o stradă pentru siguranța circulației și cu totul altceva este să transformi o zonă centrală, aflată lângă un monument istoric, într-un spațiu de spectacol auto.
Există și problema lăcașului de cult
Monumentul istoric clasat este Clopotnița Bisericii „Sfântul Ioan Botezătorul” – Monumentul Eroilor. Dar această clopotniță este legată funcțional, simbolic și urbanistic de Catedrala „Sfântul Ioan Botezătorul”.
Legea 422/2001 conține o prevedere specială pentru zonele de protecție ale monumentelor istorice care sunt lăcașuri de cult: în aceste zone este interzisă desfășurarea, în aer liber, în perioada serviciului religios, a unor manifestări care, prin poluare sonoră sau vizuală, pot împiedica sau afecta desfășurarea serviciului religios, cu excepția cazului în care există acordul autorității religioase competente.
Or, un eveniment de drift la câțiva metri de catedrală poate produce exact tipul de poluare sonoră și vizuală pe care legea o are în vedere.
De aceea, Primăria Ploiești trebuie să răspundă public:
A fost consultată parohia/catedrala?
Există acord scris al autorității religioase?
S-a verificat programul slujbelor?
S-a stabilit că evenimentul nu afectează serviciul religios?
Fără aceste clarificări, administrația riscă să transforme respectul pentru patrimoniu și cult într-o simplă paranteză administrativă.
Ce trebuie să prezinte Primăria Ploiești
În această speță, Primăria Ploiești ar trebui să publice sau să comunice următoarele documente:
- Avizul Comisiei Municipale pentru Transport și Siguranța Circulației, cu toate anexele și condițiile impuse.
- Actul juridic prin care domeniul public a fost pus la dispoziția organizatorului: hotărâre de Consiliu Local, contract, protocol, acord, autorizație sau orice alt înscris.
- Avizul Direcției Județene pentru Cultură Prahova / Ministerului Culturii, dacă a fost solicitat și emis.
- Punctul de vedere privind zona de protecție a Monumentului Eroilor, având în vedere că evenimentul este amplasat la aproximativ 5 metri de monument.
- Acordul autorității religioase, dacă evenimentul se desfășoară în intervale în care poate afecta activitatea Catedralei „Sfântul Ioan Botezătorul”.
- Planul de protecție a monumentului, inclusiv măsuri împotriva vibrațiilor, impactului, fumului, aglomerării și deteriorărilor accidentale.
- Asigurarea de răspundere civilă a organizatorului pentru eventuale prejudicii produse domeniului public, monumentului sau persoanelor.
- Documentele privind taxele de ocupare a domeniului public, dacă acestea au fost percepute.
Dacă aceste documente există, administrația să le prezinte. Dacă nu există, atunci evenimentul a fost tratat cu o superficialitate incompatibilă cu zona în care se desfășoară.
Întrebarea-cheie: cine și-a asumat răspunderea?
Într-o administrație serioasă, când organizezi un eveniment auto spectaculos în centrul orașului, lângă un monument istoric de grupa A, răspunderea este clară.
Cine a aprobat?
În baza cărui act?
Cu ce avize?
Cu ce condiții?
Cu ce garanții?
Cu ce consultare a Consiliului Local?
Cu ce respect față de patrimoniu?
Dacă răspunsul este „a aprobat comisia”, atunci răspunsul este insuficient.
Comisia poate aviza circulația. Nu poate rescrie Legea 422/2001. Nu poate ignora zona de protecție a unui monument istoric. Nu poate înlocui Consiliul Local în administrarea domeniului public. Nu poate transforma centrul Ploieștiului într-o pistă de drift fără ca toate implicațiile legale să fie acoperite.
Driftul nu poate trece peste patrimoniu
RoDrift poate fi, pentru unii, un eveniment spectaculos. Poate atrage public, poate crea atmosferă, poate da orașului o imagine dinamică. Nimeni nu contestă, în principiu, dreptul administrației de a sprijini evenimente publice.
Dar spectaculosul nu suspendă legea.
Când organizezi un eveniment la aproximativ 5 metri de Clopotnița Bisericii „Sfântul Ioan Botezătorul” – Monumentul Eroilor din 1916–1918, cod LMI PH-II-m-A-16261, intri într-un regim juridic special. Nu mai ești doar pe stradă. Ești în zona de protecție a unui monument istoric de grupa A.
Iar într-un asemenea loc, administrația trebuie să dovedească legalitate, prudență, transparență și respect.
În lipsa avizelor de patrimoniu, în lipsa unui act clar de folosință a domeniului public și în lipsa unei asumări instituționale transparente, RoDrift nu mai este doar un eveniment auto.
Devine încă un episod din administrația pe scurtătură.
O administrație în care comisiile tehnice par să decidă ceea ce ar trebui să decidă autoritățile competente. O administrație în care domeniul public este tratat ca decor de eveniment. O administrație în care patrimoniul istoric este observat abia după ce motoarele au fost turate.
Și atunci întrebarea rămâne aceeași, dar devine și mai gravă:
Reiterăm întrebarea: Mai conduce Consiliul Local municipiul Ploiești sau orașul este condus, pe bucăți, prin comisii tehnice, avize incomplete și decizii luate fără respect față de lege, patrimoniu și cetățeni?
























