Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a modificat Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, introducând o nouă regulă privind repartizarea dosarelor civile urgente și stabilirea primului termen de judecată. Măsura urmărește accelerarea soluționării cauzelor în care trecerea timpului poate afecta grav drepturile persoanelor implicate.
Modificarea a fost adoptată prin Hotărârea Secției pentru judecători a CSM nr. 1.961 din 15 octombrie 2026, publicată în Monitorul Oficial nr. 870 din 19 octombrie 2026.
Potrivit noii reglementări, sistemul informatic ECRIS va realiza repartizarea aleatorie a cauzei concomitent cu alocarea primului termen de judecată, care trebuie stabilit cât mai aproape de data primirii cererii.
Prevederea se aplică atât judecății în primă instanță, cât și căilor de atac, pentru categoriile de cauze urgente vizate de hotărâre. InfoDosar
Ce dosare sunt vizate de noua regulă?
Hotărârea CSM menționează expres ordonanțele președințiale, cererile de suspendare provizorie a executării silite, suspendarea actelor administrative până la pronunțarea instanței de fond, cauzele privind declararea unei persoane ca indezirabilă, adopțiile și măsurile de ocrotire a persoanelor vulnerabile, inclusiv curatela.
Reglementarea permite includerea și a altor cauze urgente, stabilite de președintele instanței.
Pentru cetățeni, modificarea poate avea consecințe importante.
O persoană care solicită suspendarea provizorie a unei executări silite are nevoie de o intervenție judiciară rapidă, înainte ca măsurile de executare să producă efecte greu de înlăturat. La fel, cine contestă un act administrativ și solicită suspendarea acestuia poate avea nevoie de protecție judiciară înainte ca actul să producă efecte ireversibile.
În asemenea situații, întârzierea stabilirii primului termen poate diminua eficiența protecției oferite de instanță.
Noua regulă urmărește tocmai reducerea intervalului dintre înregistrarea cererii și prima ședință de judecată.
Totuși, hotărârea nu stabilește un termen maxim exprimat în ore sau zile. Formularea utilizată este „cât mai apropiat de ziua primirii actului de sesizare”.
Prin urmare, nu se poate afirma că toate cauzele urgente vor primi obligatoriu termen în 24 sau 48 de ore. LawChat Pro
O schimbare importantă, dar și o întrebare despre transparența ECRIS
Dincolo de beneficiile urmărite, noua reglementare ridică o problemă legitimă privind transparența mecanismelor informatice utilizate în administrarea justiției.
Sistemul ECRIS nu stabilește soluția unui dosar, dar participă la organizarea activității instanțelor, inclusiv la repartizarea cauzelor și, potrivit noii hotărâri, la alocarea primului termen pentru anumite litigii urgente.
Or, într-un sistem judiciar în care repartizarea aleatorie reprezintă o garanție importantă a imparțialității, regulile tehnice care guvernează aceste operațiuni trebuie să poată fi verificate.
Cine stabilește parametrii după care ECRIS alocă primul termen? Cine îi poate modifica? Există un istoric informatic al intervențiilor și un mecanism independent de audit?
Aceste întrebări nu sunt clarificate în textul Hotărârii nr. 1.961/2026.
Absența unor asemenea detalii din hotărâre nu demonstrează că mecanismele de control nu există. Ele pot fi prevăzute în documentații tehnice sau proceduri administrative distincte.
Dar tocmai această împrejurare justifică o clarificare publică.
Președinții instanțelor pot stabili și alte categorii de cauze urgente
Un alt element care merită atenție este competența acordată președintelui instanței de a stabili alte categorii de cauze cu caracter urgent, în afara celor enumerate expres în hotărâre.
Această posibilitate poate răspunde unor necesități reale ale activității judiciare.
În același timp, este important să se cunoască în ce condiții sunt stabilite aceste categorii, dacă există criterii uniforme și dacă deciziile administrative sunt documentate.
În lipsa unor criterii suficient de clare, pot apărea diferențe de practică între instanțe.
De exemplu, o anumită categorie de litigii ar putea beneficia de alocarea accelerată a primului termen la o instanță, dar nu și la alta, în funcție de regulile administrative aplicabile.
Nu înseamnă automat existența unei discriminări. Înseamnă însă că aplicarea uniformă a noii reglementări trebuie urmărită.
Ce trebuie să știe cetățenii
Modificarea regulamentului nu înseamnă că toate procesele civile vor fi judecate mai repede.
Ea privește alocarea primului termen pentru anumite cauze urgente, nu durata integrală a procesului și nici termenul în care judecătorul trebuie să pronunțe soluția.
De asemenea, stabilirea automată a termenului nu înlocuiește obligația instanței de a respecta procedurile de citare, dreptul la apărare și celelalte garanții procesuale.
Eficiența măsurii va putea fi evaluată numai după aplicarea sa efectivă, prin compararea intervalelor dintre înregistrarea cererilor și primele termene de judecată.
Intransigent va urmări aplicarea noilor reguli
Hotărârea CSM reprezintă o modificare relevantă a organizării activității judiciare, cu potențialul de a îmbunătăți accesul cetățenilor la o protecție judiciară rapidă.
Dar eficiența unei reforme nu se măsoară exclusiv prin intențiile declarate sau prin introducerea unor proceduri informatice.
Ea trebuie demonstrată prin rezultate verificabile.
În acest context, Intransigent consideră necesară clarificarea regulilor tehnice de alocare a termenelor, a mecanismelor de control și a criteriilor prin care președinții instanțelor pot extinde categoriile de cauze urgente.
Pentru că o justiție mai rapidă este un obiectiv legitim, dar rapiditatea nu trebuie obținută în detrimentul transparenței, predictibilității și egalității de tratament.
Digitalizarea justiției trebuie să consolideze încrederea cetățenilor în instanțe, nu să transforme procedurile administrative în mecanisme imposibil de verificat.
Iar întrebarea esențială rămâne:
Dacă repartizarea dosarelor și stabilirea termenelor sunt realizate printr-un sistem informatic, cât de transparent este mecanismul prin care acesta ia deciziile administrative care influențează desfășurarea proceselor?
Aceasta este o întrebare la care cetățenii au dreptul să primească un răspuns documentat.
SURSE DOCUMENTARE
1. Act normativ: Hotărârea Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.961 din 15 octombrie 2026, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 870 din 19 octombrie 2026.
Consultă textul integral al Hotărârii nr. 1.961/2026
2. Instituția emitentă: Consiliul Superior al Magistraturii
3. Reglementarea modificată: Hotărârea Secției pentru judecători a CSM nr. 3.243/2022 privind aprobarea Regulamentului de ordine interioară al instanțelor judecătorești, articolul 107.
4. Publicația oficială: Monitorul Oficial al României
Notă editorială: Textul hotărârii și datele publicării au fost confruntate cu reproduceri juridice publice ale actului. Referința oficială este Monitorul Oficial nr. 870/19.10.2026.
INTRANSIGENT — Presă independentă. Documente, fapte și întrebări de interes public.
