Incep prin a recunoaste ca sunt invidios pe grefieri. De fapt nu pe ei ci pe solidaritatea de care dau dovada judecatorii in legatura cu greva grefierilor, care de doua saptamani timp de doua ore, de la 10.00 la 12.00 protesteaza. Solidaritatea magistratilor este atat de profunda incat au intrat mai in greva decat grefierii, dar deh, sunt invidios, nu va suparati pe mine.
Marturisesc ca ii inteleg pe grefieri, mai ales pe barbatii grefieri care au sotii judecatori. Sunt demasculinizati total. Sa te duci acasa cu de aproape cinci ori un salariu mai mic decat sotia care e judecator te tine in stres si relatia poate deveni toxica. Ceea ce ma face sa nu mai fiu invidios ci sa fiu plin de compasiune fata de cei care se afla in aceasta situatie.
Pe fondul acestor greve, sefii Tribunalului si/sau Curtii de Apel, au decis sa gazduiasca un concert simfonic in sala mare a Palatului de Justitie din Ploiesti pentru a mai indulci suferinta justificata a grevistilor grefieri. Marturisesc ca m-a umplut de respect aceasta initiativa care vine sa usureze drama cu care se confrunta grevistii de doua saptamani, dar nu pot sa nu ma intreb cat costa acest concert si care e sursa financiara pentru a acoperi cheltuielile ori doar a fost inchiriata aula din interiorul cladirii. NU e o intrebare retorica ci una care va fi adresata conform legii 544/2001.
Inchei cu speranta ca magistratii nu se vor supara pe mine pentru ceea ce voi spune, ca doar stiti ca ei sunt suparaciosi si razbunatori, ca de-aia au facut Facultatea de Drept: poate ca solidaritatea adevarata ar fi fost sa renunte la o parte din salariile de cel putin cinci ori mai mari decat ale grefierilor care muncesc foarte mult ori chiar din pensiile speciale. Na, c-am zis-o…
