La finalul lunii iunie 2025, Guvernul României a publicat un pachet amplu de măsuri fiscal-bugetare, ce urmează să intre în vigoare în două etape: 1 august 2025 și 1 ianuarie 2026. Documentul, structurat pe 16 pagini, promite să echilibreze bugetul de stat și să îndeplinească jaloanele asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Dincolo de limbajul tehnic și calculele procentuale, acest pachet ascunde însă un adevăr simplu: cei care plătesc corect taxele și impozitele vor suporta din nou cea mai mare parte a poverii fiscale.
Deși pachetul este prezentat ca un set de reforme structurale, el reprezintă, în esență, o austeritate agresivă, cu:
-
Creșteri masive de taxe indirecte (TVA, accize, impozite pe consum);
-
Tăieri de beneficii sociale și reduceri salariale mascate;
-
Presiune fiscală mare pe populație, în special pe clasa de mijloc și categoriile vulnerabile;
-
Lipsă de justiție fiscală reală: marile averi, marii evazioniști și multinaționalele scapă relativ nevătămate.
- și o înghețare generală a veniturilor publice începând cu anul 2026.
Practic, planul pare făcut pentru a bifa jaloane în PNRR și pentru a satisface cerințele Comisiei Europene, nu pentru a proteja cetățeanul român sau a stimula economia națională.
Toate aceste decizii vin într-un context în care marile averi, multinaționalele și evazioniștii cronici scapă aproape neatinși, iar contribuabilul obișnuit – angajatul, pensionarul, micul antreprenor – devine din nou ținta predilectă a efortului bugetar.
Este nevoie de reforme, da. Dar reformele nu încep cu penalizarea cetățenilor cinstiți, ci cu eliminarea privilegiilor și combaterea risipei din bani publici, precum și aducerea la suprafață a economiei subterane, ori mărirea redevențelor. Din păcate, exact acolo statul pare cel mai timid.
CE CUPRINDE DOCUMENTUL DIN FOTO?
I. Măsuri valabile de la 1 august 2025
A. CREȘTERI DE VENITURI
🔹 1. Creșteri de TVA:
-
TVA standard crește de la 19% la 21% → impact major: +11,7 miliarde RON în 2026.
-
TVA redus (alimente, medicamente, apă etc.) crește:
-
De la 9% la 11% (aplicabil la hrană, medicamente, îngrășăminte, apă, irigații etc.).
-
De la 5% la 11% (carte, cultură, energie termică)- la Ploiești tariful plătit de populație va fi de 388,5 lei per gigacalorie în sezonul rece, cu această creștere de 6% față de anul trecut.
-
Restul cotelor reduse cresc la 21% (hoteluri, restaurante, fotovoltaice, evenimente sportive etc.).
-
Impact total TVA: +22,17 miliarde RON în 2026.
Creșterea TVA este o soluție facilă, care nu combate evaziunea, ci pedepsește cetățenii corecți.
2. Creștere accize:
-
Produse vizate: combustibili, alcool, tutun, zahăr.
-
Cresc accizele pentru:
-
Benzină, motorină, uleiuri.
-
Băuturi alcoolice.
-
Țigări, tutun încălzit.
-
Produse cu zahăr (>5g/100ml).
-
Impact: +5 miliarde RON în 2026.
Accizele vor aduce bani, dar vor crește inflația și vor reduce consumul intern, adâncind stagnarea economică.
3. Contribuții de sănătate (CASS) pentru pensii:
-
Pensii peste 3.000 RON vor plăti CASS → înainte erau scutite.
Impact: +4,13 miliarde RON în 2026.
O măsură periculoasă politic și social – se poate transforma în revolta pensionarilor activi. Cea mai vulnerabilă categorie de români este tratată cu dispreț de Ilie Bolojan.
4. Taxă suplimentară pe:
-
Sectorul bancar: +4% pe cifra de afaceri.
-
Jocuri de noroc: creșteri de taxe de autorizare și impozitare (sloturi, online, pariuri etc.).
Impact total bănci + gambling: +2,33 miliarde RON în 2026.
Acestea sunt printre puținele măsuri ce vizează capitalul, dar aplicate ineficient și insuficient.
B. REDUCERI DE CHELTUIELI (din 1 august 2025):
1. Reduceri de bonusuri:
-
Indemnizații pentru condiții periculoase plafonate la 300 RON/lună.
-
Reduceri la bonusuri din fonduri europene.
Economii: 1,44 miliarde RON în 2026.
Se face economie prin „măcel”, nu prin analiză și eficiență.
2. Educație:
-
Crește numărul de ore la profesori cu 10%.
-
Mai mulți elevi în clase.
-
Se revine la nivelul de burse din 2022-2023.
Economii: 4,3 miliarde RON în 2026.
Această măsură poate duce la exod de personal calificat, demoralizare și paralizie instituțională.
3. CNAS (Casa Națională de Asigurări de Sănătate):
-
Contribuții CASS pentru coasigurați.
-
Reduceri indemnizații pentru concedii medicale.
➡️ Economii: 1,35 miliarde RON.
4. Autorități locale:
-
Scad normele de personal.
-
Se condiționează finanțările de performanță și cofinanțare locală.
Economii: 750 mil. RON.
5. Companii și instituții publice:
-
Reduceri subvenții pentru companiile de stat neperformante.
-
Tăieri de cheltuieli ineficiente și contracte comerciale.
-
Profesionalizare guvernanță corporativă.
Economii combinate: +500 mil. RON (SOEs + instituții autofinanțate).
6. Investiții publice:
-
Se reduc drastic: 10 miliarde RON în 2025.
-
Se prioritizează granturi în loc de împrumuturi PNRR.
Se preconizează economii mari pentru a menține deficitul sub control.
SUBTOTAL 1 august 2025:
-
Total venituri noi: 10,6 miliarde RON (0,56% din PIB)
-
Reduceri de cheltuieli: 12,75 miliarde RON (0,67% din PIB)
-
Impact total: 23,36 miliarde RON (1,23% din PIB)
II. Măsuri valabile de la 1 ianuarie 2026
A. CREȘTERI DE VENITURI
1. Taxe:
-
Impozit pe dividende: crește de la 10% la 16%.
-
Impozit pe proprietate: va fi calculat pe valoarea de piață, nu pe grile fixe.
Estimare creștere la dublu a impozitului pe proprietăți pentru persoane fizice.
2. Taxe de mediu:
-
Reforma fiscalității verzi – vinieta rutieră anuală crește de la 28€ la 50€.
-
Se introduce un nou sistem electronic de taxare pentru vehicule >3,5 tone.
-
Se ajustează taxele auto după norma de poluare (Euro).
3. Redevențe:
-
Reevaluare a redevențelor pe resurse naturale și active de stat.
Impact venituri 2026: 10,9 miliarde RON (0,54% din PIB)
B. REDUCERI DE CHELTUIELI (din ianuarie 2026):
1. Înghețarea salariilor și beneficiilor în sectorul public:
-
Nu se vor mai acorda:
-
măriri salariale,
-
sporuri,
-
prime,
-
creșteri de pensii (inclusiv speciale),
-
alte beneficii sociale.
-
Economii estimate: 17,89 miliarde RON (0,88% din PIB).
2. Reforma administrației publice centrale:
-
Reorganizare ministere și instituții.
-
Reducerea numărului de angajați și funcții.
Economii: 2,5 miliarde RON (0,12% din PIB).
3. Vouchere de vacanță:
-
Se vor acorda doar angajaților cu salarii sub 6.000 RON brut/lună.
-
Voucherele pot fi folosite doar în extrasezon (în afara lunilor iunie-august).
Economii: 500 mil. RON.
SUBTOTAL 1 ianuarie 2026:
-
Total venituri: 10,91 miliarde RON (0,54% din PIB)
-
Reduceri cheltuieli: 20,89 miliarde RON (1,03% din PIB)
-
Impact total: 31,8 miliarde RON (1,56% din PIB)
TOTAL IMPACT GENERAL (2025–2026):
| Indicator | Valoare 2025 | % din PIB | Valoare 2026 | % din PIB |
|---|---|---|---|---|
| Total venituri | 10,609.60 mil. RON | 0.56% | 44,554.40 mil. RON | 2.19% |
| Total cheltuieli | 12,750.00 mil. RON | 0.67% | 31,730.00 mil. RON | 1.56% |
| Impact măsuri | 23,359.60 mil. RON | 1.23% | 76,284.40 mil. RON | 3.75% |
O reformă cu cifre care vorbesc despre cinism, nu despre responsabilitate
Ce spun guvernanții: „Am echilibrat bugetul. Avem un impact de 3,75% din PIB prin măsurile noastre.”
Ce spun cifrele: Cetățeanul plătește, statul se spală pe mâini.
Această „reformă fiscal-bugetară” nu este altceva decât o contabilitate de gherilă aplicată pe spatele celor corecți. Un plan de austeritate mascat într-o haină reformistă, în care guvernanții își felicită cifrele în timp ce cetățenii își calculează cu groază lunile care urmează.
Și totuși, în tot acest efort național, unde sunt reducerile reale de privilegii?
Unde sunt măsurile împotriva marilor evazioniști, a pensiilor speciale, a baronilor bugetofagi, a instituțiilor care plătesc 20.000 euro/lună pentru chirii sau 100.000 euro pentru consultanță de hârtie?
Nicăieri.
Aceste cifre ascund o realitate amară:
Nu reforma statului se face, ci reformarea cetățeanului care încă mai muncește cinstit.
Se impozitează munca, bătrânețea, consumul de zi cu zi – dar nu se atinge structura coruptă care stoarce miliarde fără rușine.
Acest „impact de 3,75% din PIB” nu e o victorie fiscală.
Este un act de cinism naționalizat, în care statul își recapătă echilibrul nu prin eficiență, ci prin stoarcerea celor care deja duc greul.
Iar când „echilibrul” vine pe fondul desechilibrării vieții cetățeanului, nu mai e reformă, e furt cu acte în regulă.
P.S. Să aibă parte guvernanții noștri de toate deciziile pe care le-au luat în numele nostru. Să trăiască dintr-un salariu de funcționar, să-și plătească medicamentele ca un pensionar, să-și ducă pruncii la școli sărace și să-și îngroape părinții când le va veni timpul cu mila spitalului public. Și când vor ridica ochii spre cer cerând ajutor, să audă doar ecoul propriilor ordonanțe și suferința celor care acum sunt revoltați de măsurile lor. Iar când vor cere compasiune, să li se răspundă cu formulare și ghișee închise. Amin!
