Curtea Constituțională a României (CCR) a decis că declarațiile de avere și de interese ale demnitarilor și funcționarilor publici nu mai trebuie să includă bunurile și veniturile soților sau copiilor aflați în întreținere. De asemenea, a fost declarată neconstituțională obligația de publicare a acestor declarații pe site-ul Agenției Naționale de Integritate (ANI). Decizia este definitivă și produce efecte pentru viitor, fără a afecta declarațiile deja publicate.
Reacția ANI: un pas înapoi în lupta anticorupție
ANI a emis un comunicat de presă în care avertizează că această decizie anulează caracterul public al declarațiilor de avere și de interese și poate încălca angajamentele asumate de România în ultimii 20 de ani privind lupta împotriva corupției și asigurarea integrității în funcția publică. Agenția subliniază că decizia ar putea afecta procesul de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și progresele înregistrate în cadrul monitorizărilor Uniunii Europene și Consiliului Europei.
Argumentele CCR: protecția vieții private și a datelor personale
CCR a motivat decizia prin faptul că declarațiile de avere sunt întocmite pe propria răspundere, iar includerea veniturilor soților și copiilor ar presupune asumarea răspunderii pentru informații pe care declarantul nu le deține direct. De asemenea, publicarea acestor declarații pe site-ul ANI a fost considerată o încălcare a dreptului la viață privată și protecția datelor personale, conform legislației europene.
Implicații pentru transparență și control civic
Decizia CCR limitează accesul publicului la informații privind averile demnitarilor și funcționarilor publici, reducând posibilitatea societății civile și a presei de a monitoriza potențiale conflicte de interese sau îmbogățiri nejustificate. ANI avertizează că peste 12 milioane de declarații publicate pe site-ul său ar putea fi retrase, în funcție de interpretarea deciziei Curții.
Reacții din societatea civilă și mediul politic
Mai multe organizații neguvernamentale și lideri politici au criticat decizia CCR, considerând-o un regres în lupta pentru integritate și transparență. Unii oficiali au anunțat că vor continua să-și publice declarațiile de avere, chiar și în absența obligației legale.
Concluzie
Decizia CCR marchează o schimbare semnificativă în politica de transparență a averilor demnitarilor și funcționarilor publici din România. În timp ce Curtea invocă protecția vieții private, ANI și societatea civilă avertizează asupra riscurilor pentru integritate și angajamentele internaționale ale țării. Rămâne de văzut cum va fi implementată această decizie și ce măsuri vor fi luate pentru a menține un echilibru între transparență și protecția datelor personale.
