Saptamana trecuta, pe un grup al romanilor din Arezzo- Italia, a pornit o cavalcada de acuze la adresa unei romance, pe numele ei Carmen Scortanu, pe fondul implicarii acesteia in rezolvarea repatrierii unei persoane decedate, din Italia in Romania. Scortanu, care mi s-a recomandat ca fiind jurnalista in Italia, a infiintat si un ONG, respectiv Asociatia Stindardul Geto-Dacic prin intermediul caruia a semnat o procura cu fata unei femeie decedate. Intamplarea a avut loc in primavara acestui an, mai exact, undeva prin luna martie. Decedata, Rodica Ciobanu pe numele ei, a devenit post-mortem, cheia unei probleme care poate trage limite fine intre un gest umanitar si o afacere cu morti repatriati.
Procura- marul discordiei
Cum spuneam, in 5 martie 2014, la Navodari, localitatea in care isi avea domiciliul decedata, s-a autentificat o procura intre fostul sot si fiica acesteia, pe de o parte si Carmen Scortanu ca reprezentanta a Asociatiei Stindardul Geto-Dacic, pe de alta parte. Practic, prin aceasta procura, foarte smecherita de altfel, fiica decedatei, Simona Ciobanu si tatal sau transfera toate drepturile, inclusiv cel de semnatura, catre Carmen Scortanu. Pana la un punct procura este una normala, spre final devine specifica acesui gen de activitati de repatriere a decedatilor, din cate se pare, pentru ca suna cam asa:” deoarce situatia financiara nu ne perimite sa suportam cheltuielile pentru repatrierea defunctei mentionate mai sus, mandatara noastra in baza acestui mandat este imputernicita sa ridice drepturi banesti in suma de 3.500 euro de la organele competente ( adunare de fonduri- donatii de la biserici, magazine romanesti), necesare pentru costurile cu transportul, obtinerea de acte de vanzare- cumparare de sicriu, putand semna in numele nostru oriunde va fi necesar pentru ducerea la indeplinire a prezentului mandat, semnatura sa fiindu-ne opozabila”.
Practic, Simona Ciobanu si tatal sau, Vasile au estimat ca bunavointa romanilor in donatii va fi in jurul a 3.500 euro, suma sinonima cu costurile totale pentru repatrierea decedatei. Din cate ni s-a spus, suma a fost estimata, pe baza experientei, probabil, de catre Carmen Scortanu. Intre timp, suma totala a cheltuililor solicitate de firma de pompe funebre din Italia, s-a ridicat la 2.680 euro( vezi foto, pus la dispozitie de Carmen Scortanu)
Efectele procurii pentru parti si …pusculitele
Sunt convins ca foarte multi dintre dumneavoastra cunasteti consecintele unei astfel de procuri, dar ne facem datoria sa spunem exact care sunt consecintele. Pentru familia decedatei, procura stabileste ca transfera toate drepturile catre Carmen Scortanu, incepand cu colectarea fondurilor, pana la achitarea cheltuielilor si semnarea documentelor in numele primilor. De aici a pornit scandalul.
Pentru a colecta suma necesara, Carmen Scortanu a dus la magazinul din Parma, al Ecaterinei Spataru si mamei acesteia, Mihaela Cosma o pusculita pentru colectarea unor sume de bani pentru scopuri umanitare. La acestea, din spusele Ecaterinei Spataru au mai fost inca trei pusculite, una la alt magazin din zona, una la o discoteca si alta la un bar unde vin romani.
Banii necesari s-au strans dar, cert este ca nu se stie cu exactitate cat pentru ca, spune Ecaterina Spataru, pusculitele initiale au fost schimbate de Scortanu si puse altele in loc, motiv pentru care nu se poate stii ce s-a donat. Dupa cum vedeti in foto, evidenta pe hartie a fost tinuta chiar de fiica decedatei, Simona, iar suma colectata pentru repatriere din pusculite, a fost de 2.676 euro. Carmen Scortanu ne-a spus ca a renuntat la exercitarea drepturilor din procura, lasand banii pe mana celorlalte doamne. A ridicat chiar problema ca banii ar fi fost pusi in contul firmei Ecaterinei Spataru si a mamei sale pe motiv ca “ nu stiu eu ce probleme financiare au ele”, dupa cum ne-a spus Scortanu. Explicatia Ecaterinei la acest fapt a fost ca le-a fost teama sa tina atatia bani in casa si ca i-a depozitat in banca pentru cate zile a fost necesar inaintea efectuarii platilor aferente repatrierii.
Ramane in suspans problema schimbarii pusculitelor inainte de a fi predate de catre Carmen Scortanu, ceea ce ar conduce la ideea ca …in cazul schimbarii celor initiale, se poate ca sumele sa fii fost mai mari. Dar, vorba aceea hotul neprins, negustor cinstit. 
“Mama cu decedata Rodica Ciobanu au fost prietene bune, se cunosteau de vreo 20 de ani, in Italia se vizitau. In ultimele zile de viata, mama a luat-o la noi, iar cand a murit am decis sa ajutam pe fata ei, Simona s-o repatrieze. Pe Carmen Scortanu am cunoscut-o anul trecut prin septembrie, cand a intrat in magazinul nostru. I-am cerut ajutorul si ei ca am zis ca are asociatie si ne poate da o mana si am luat legatura cu ea ca sa stranga banii pentru pompele funebre. Sunasem la Consulat si mi-au spus ca ei nu pot face nimic. Doamna Scortanu a adus 2 pusculite cumparate identice pentru ambele magazine una la noi, una la ceilalti si a mai cumparat alte pusculite si le-a dus la Fidenza la Piacenza la magazinele romanesti. A fost o pusculita si la discoteca . In fine, ea in procura a specificat ca trebuiesc 3500 de euro. In fine, banii s-au strans si fata decedatei a venit aici si i s-a parut comportamentul doamnei cam dubios si a refuzat sa i se dea ei bani.
A ramas ca ea cauta pompele funebre. Cand le-a gasit … ne-a zis cat costa, adica in jur la 2700. Am intrebat-o si restul banilor?
I s-a adresat mamei mele in felul următor: stai tu linistita ca vei avea si tu parte. Atunci mama mea s- a certat cu ea si a gonit-o! A adus pusculita de la celalat magazin, dar nu mai era aceea care o dusese de aceeasi dimensiune ca a noastra. Asta mai mica probabil a intrat la apa.
Da a facut scandal ca trebuiesc bani sa ii tina ea ca daca nu ii tine ea nu se mai ocupa de caz si noi sa facem ce stim. Dupa aceste intamplari doamna ne-a facut mult rau. Intrebarea finala este ce s-a intamplat cu pusculita de la celalat magazin? Si unde sunt restul de pusculite?
Noi nu ne oprim, mergem pana in panze albe ca a facut destul rau si trebuie oprita. Adrese false , amenintari, defaimare, de toate ne-a facut”, ne spus Ecaterina Spataru.
Adaosul pe umblatura. Asta da inventie romaneasca
Acest adaos pe umblatura sau pe umflatura, mai poate fi tradus ca “drept de smecher” sau “deranjul” celui care se ocupa de o problema. Nu stim daca a fost o chestie spontana a doamnei Scortanu sau o practica mai veche, dar aceasta …practica noua ne sugereaza ca aspectul umanitar al repatrierii unei persoane decedate, pica in derizoriu. Pare a fi, mai mult, o afacere iar acest gen de bussines imi da fiori. Daca acest adaos pe umblatura( vezi foto) ar fi fost trecut in procura, sub o forma sau alta, intr-un procent sau altul, atunci am convingerea ca nimeni nu ar fi avut ce sa comenteze. Pentru ca ar fi fost acceptat cu bunastiinta prin semnatura. Numai ca, in procura nu se mentioneaza nimic despre “deranj”, fapt ce o pune pe Carmen Scortanu intr-o postura delicata. Citam din poza care circula in spatiul public pe facebook pe care o aveti in stanga: “dar noi putem sa punem si adaosul nostru chieltuielile de acte si umblatura”. Hm!
Sintetizand, punctul de vedere al reprezentantei Asociatiei Stindardul Geto- Dac, este cel pe care mi l-a dat la prima discutie, desi ulterior au fost multe altele, destul de irelevante . Iata-l:
“Am fost contactata de doamnele de la magazinul românesc Romania Market dacă putem sa dam o mana de ajutor prietenei care decedase in spital. M-au pus in legătura cu una din fete explicându-i ca Primăria din Parma pune gratis la dispoziție loc in cimitir si cruce iar noi avem cheltuieli. In ziua de azi este greu sa aduni bani de la oameni mai ales ca sunt mulți șacali care vor sa profite. Noi ca asociație nu ne ocupam cu repatrierea romanilor, avem cod fiscal si orice ban care adunam trebuie sa-l declaram. I-am spus fetei asta si noi aici o putem îngropa gratuit pana nici parintele nu vroia un ban. Insista ca-si vrea mama in tara. Doamna era despărțită de tatăl fetelor, in Italia trăia cu un domn de 8 ani lângă Parma. Domnul respectiv nu a vb frumos de aceasta fata care din spusele lui, mama lor nu voia sa audă de ele si ceruse sa fie îngropată in Italia. Au insistat mult doamnele de la magazin sa o ducă in tara. Fata făcuse procura împreuna cu tatăl ei sa ne ocupam de repatriere, am pus la dispoziție voluntari si pușculițe in 2 magazine cu Produse romanești si un bar. Luasem legătura cu biserica evanghelista care a donat 200 euro. Problema era ca noi toti banii adunati din pușculițe i-am dus la Romania Market acolo sau numărat banii. Se adunaseră deja 3000 de euro. Ele au continuat sa meargă la alte biserici. Am pus in magazin foi ca fiecare donator sa-si lase numele si prenumele cu suma donata. Nu s-a facut cum trebuia de-altfel in mod transparent sa fie, ele au susținut ca nu era cazul sa pună suma au lăsat doar numele. Atunci am hotărât sa ne retragem din aceasta campanie, toate pușculițele au fost retrase. Am anunțat firma de pompe funebre, primăria si fiica decedatei ca noi nu vrem probleme si nu ne mai ocupam de acest caz ci direct magazinul românesc. Oricum va pot pune in contact cu multă lume din Parma si partenerul decedatei sa auziți adevarul. Am încercat sa ajut cărând ajutorul de la multe persoane, prieteni, rude…nu știu cine a vrut sa profite din urma unei moarte… Evident ca nimeni nu era obligat sa ajute, aveau totul oferit de primărie, ca sa ne pună pe umflatura era firesc sa cerem adaosul pentru unblatura acte si benzina! Actele costau 500 euro sa o scoată din spital. Noi puteam sa stam liniștiti sa nu ne implicam. Toti banii i-au luat ele, după o săptămana era in tara corpul doamnei decedate! Nimeni nu a luat nimic! Am martori si sunt dovezi! Dacă magazinul lor nu funcționează nu este vina mea ci a lor ca sau certat cu multă lume!
Si ca sa scoatem adevarul afara, doamna de la magazin nu era prietena cu decedata se cunoscuse in magazin întâmplare a facut ca erau din aceeași Zona, sunt spusele partenerului cu care a trăit moarta!”, a spus, la randul ei, Carmen Scortanu.
Concluzii…
Va las sa trageti singuri concluziile, in urma relatarilor cat se poate de impartiale, fata de informatiile pe care le avem pana la aceasta data.
Cateva lucruri se desprind de aici. Acel gen de procura nu trebuie sa mai fie folosit in forma pe care ati vazut-o in foto si, primii care au obligatia sa se implice, sunt angajatii Consulatelor in baza acelui Regulament consular( art. 14) la care am tot facut referire in cazul Eugen Serbanescu, domnul acela acoperit …sau nu de …incompetenta si tinut in brate de un minister intreg de Externe.
Modul in care reprezentantii statului roman in Italia inteleg sa paseze responsabilitatile care le revin prin Regulament, unor civili constituiti in asociatii, conduce la astfel de cazuri care, la prima vedere par umanitare si, poate chiar sunt, dar miros un pic a afacere. Poate nu ar strica sa punem un pic de constiinta in tot ceea ce facem pentru semenii nostri.
Cetatenii care se confrunta cu probleme trebuie sa inteleaga ca au drepturi, in timp ce angajatii Consulatelor au obligatii. Si invers. Haideti sa citim acest REGULAMENT CONSULAR ca sa stim ce sa cerem autoritatilor atunci cand avem nevoie de serviciile lor!
Mai jos aveti procura:
