Primarii din România sunt puși, din nou, în fața unei false alegeri, ambalată elegant sub forma „sprijinului financiar”: acces mai rapid la bani, în schimbul cedării controlului real asupra deciziilor locale.
Proiectul de lege privind creșterea capacității financiare a unităților administrativ-teritoriale este prezentat public ca un instrument de modernizare și eficientizare administrativă. În realitate, în forma sa actuală, acest proiect riscă să transforme administrația locală într-o structură executivă dependentă de decizii luate exclusiv la nivel central, prin hotărâri de Guvern, ordine de ministru și memorandumuri netransparente.
Link AICI cu comunicatul MLDPA care cuprinde proiectul de act normativ, expunerea de motive și anexele spre studiu.
O lege care promite autonomie, dar livrează dependență
Problema acestui proiect nu este scopul declarat. Nimeni nu contestă nevoia UAT-urilor de resurse financiare și mecanisme de cooperare. Problema este modul în care legea este construită:
– criteriile de finanțare nu sunt stabilite prin lege;
– condițiile de eligibilitate sunt lăsate la nivel de acte administrative;
– mecanismele de control și selecție pot fi modificate oricând, fără dezbatere parlamentară.
În acest context, se pune o întrebare pe care fiecare primar ar trebui să și-o adreseze, înainte de orice entuziasm administrativ: Cine răspunde atunci când criteriile nu sunt în lege, ci într-un ordin de ministru care se poate schimba peste noapte?
Ce riscă primarii, concret – dincolo de discursul politic
Dincolo de prezentările optimiste, forma actuală a proiectului expune primarii și administrațiile locale la riscuri reale și personale:
– finanțări acordate pe criterii instabile, susceptibile de modificări arbitrare;
– presiuni politice mascate sub noțiunea vagă de „oportunitate administrativă”;
– litigii cu ONG-uri, cetățeni sau instituții de control, generate de lipsa criteriilor legale clare;
– răspundere personală în cazul transferului de bunuri publice cu regim juridic incert, neintabulate sau insuficient clarificate.
Este esențial de înțeles un lucru:
când legea tace, răspunderea nu dispare – se mută pe umerii primarului.
De ce ADOR face ceea ce primarii ar fi trebuit să facă
Alianța pentru Drepturile Omului din România (ADOR) a formulat amendamente și o Notă de fundamentare privind posibile vicii de neconstituționalitate ale proiectului. Nu pentru a bloca reforma, ci pentru a o face compatibilă cu Constituția și cu siguranța juridică a administrației locale și spre binele cetățenilor.
În mod paradoxal, un ONG face astăzi ceea ce asociațiile de primari și structurile administrative locale ar fi trebuit să facă, adică să ceară ca regulile jocului să fie stabilite prin lege, nu prin acte administrative ușor de ajustat politic.
Primarii nu sunt simpli beneficiari. Sunt prima linie de apărare
Primarii nu sunt simpli executanți ai unor programe guvernamentale.
Ei sunt prima linie de apărare a autonomiei locale, garantată constituțional.
Tăcerea administrațiilor locale în această etapă nu este neutră.
Va fi interpretată, inevitabil, ca acceptare tacită și complicitate.
Iar acceptarea tacită va avea consecințe:
– juridice,
– administrative,
– și, în final, politice.
Un apel la responsabilitate, nu la conflict
ADOR invită primarii să trateze acest proiect de lege cu prudență și luciditate, nu cu entuziasm conjunctural.
Să ceară:
-
criterii clare stabilite prin lege;
-
consultare publică reală;
-
garanții de control judecătoresc;
-
protecție reală a patrimoniului public.
Pentru că autonomia locală nu se negociază prin hotărâri de Guvern. Pentru că cetățenii care prin taxele și impozitele plătite susțin activitatea primăriilor au nevoie de primarii pe care i-au ales, să se lupte pentru ei.
Și pentru că, atunci când lucrurile se complică, ordinul de ministru nu va sta în boxa acuzaților alături de primar.
ADOR va pune la dispoziția primarilor interesați atât amendamentele cât și nota de fundamentare pe care aceștia să le completeze cu datelor primăriilor pe care le cojnduc si să le depună în cel mai scurt timp la sediul MLDPA. Solicitările se pot face pe adresa de mail: [email protected]
