Procesul în care este judecat clanul consilierului-interlop Torj, cea mai periculoasă grupare de crimă organizată din Banat, se judecă încă în primă instanţă, la Tribunalul Timiş. La ultimul termen din proces a depus mărturie un ofiţer sub acoperire, iar declaraţia acestuia, despre modul de acţiune al fostului consilier local din Biled, Lucian Torj, este şocantă.
Tribunalul Timiş are pe rol unul din cele mai complexe dosare de crimă organizată din ultimii ani. În dosar sunt judecaţi interlopul Lucian Torj şi locotenenţii acestuia, în total 16 persoane. De asemenea, până acum au dat declaraţii zeci de martori, iar procesul este încă în faza în care se administrează probe. La ultimul termen din proces a depus mărturie, prin videoconferinţă, dintr-o sală a Tribunalului Prahova, investigatorul sub acoperire Nicolae Adrian Fulgeanu.
Protecţie pentru 40 la sută din profit
În declaraţia dată în faţa instanţei, ofiţerul sub acoperire a arătat modul în care acţiona gruparea condusă de Torj.
Investigatorul a declarat că a venit în Timişoara în toamna lui 2008, împreună cu un coleg. Cei doi au mers la clubul de streapteas „3 Monkeys”. Sub pretextul că sunt oameni de afaceri care vor să investească în Timişoara şi au nevoie de protecţie au fost puşi în legătură cu un anume „Paşa”. În zilele următoare cei doi ofiţeri sub acoperire au avut mai multe întâlniri cu Paşa, respectiv Sorin şi Ciprian. La întâlniri a participat inclusiv interlopul-şef, Lucian Torj. „După mai multe discuţii am ajuns la concluzia ca afacerile să se axeze pe deschiderea unor case de amanet şi afaceri cu terenuri”, a arătat investigatorul. În schimbul protecţiei, clanul Torj a solicitat o taxă de 40 la sută din profit.
Strategia lui Torj
Ofiţerul sub acoperire, care a înregistrat toate discuţiile cu interlopii, a mai declarat că Lucian Torj s-a oferit să îi facă rost de orice spaţiu doreşte pentru a derula afacerea. „Torj Lucian a afirmat că dacă vrem un spaţiu bine plasat deţinut de vreo anume persoană, el ar putea să facă presiuni pentru ca respectivul să renunţe la spaţiul comercial. Din discuţiile purtate am tras concluzia că sunt persoane violente”, a mai declarat ofiţerul.
Afaceri cu glonţul pe masă
Martorul cu identitate protejată a mai declarat în faţa judecătorului că Lucian Torj a fost foarte convingător cu privire la acţiunile sale şi s-a arătat dispus să facă moarte de om. „Torj Lucian a fost foarte ferm în afacerile pe care şi le propunea, în sensul că la un moment dat a făcut afirmaţia că, chiar dacă pierde într-o afacere câteva sute de mii de euro, mai investeşte doi euro într-un glonţ, astfel încât să moară cel care l-a înşelat şi va înscena un accident de vânătoare. A şi scos glonţul din buzunar şi ni l-a arătat la masă”, a mai declarat Nicolae Adrian Fulgeanu.
Interlopii s-au lăudat cu victimele
Investigatorul sub acoperire a mai declarat că gruparea lui Torj a încercat să le câştige „oamenilor de afaceri” încrederea, dar în acelaşi timp, interlopii au vrut să transmită şi un mesaj cu privire la ce se poate întâmpla dacă nu se respectă înţelegerea. În acest context, interlopii au povestit cum l-au oprit în trafic şi l-au bătut, în afara oraşului, departe de ochii lumii, pe un bărbat care datora 13.000 de euro. De asemenea, interlopii s-au lăudat că au bătut, în campania electorală, 30 de susţinători ai partidului advers lui Lucian Torj. Mai mult decât atât, ofiţerul sub acoperire a declarat că însuşi Lucian Torj s-a lăudat cum i-a făcut rost de un spaţiu bun unui prieten italian: Sorin şi Ciprian l-au băgat în portbagaj şi l-au sechestrat pe chiriaş, silindu-l să semneze actul prin care cedează spaţiul. Lucian Torj i-a mai povestit ofiţerului sub acoperire că avea de recuperat 60.000 de euro de la un bucureştean. A luat legătura cu un cunoscut, patron de hotel, care i l-a dat pe datornic la telefon. Omul a vorbit la telefon plângând şi a achitat 100.000 de euro în loc de 60.000. „Nu ştiu dacă cele spuse sunt reale şi au fost verificate de colegii din instituţia pentru care lucrez. Personal nu am asistat la vreun incident de natură violentă (bătăi sau sechestrări de persoane). Relatările persoanelor menţionate au avut, după părerea mea dublu scop: să ne câştige încrederea şi să ne avertizeze de ceea ce ni se poate întâmpla dacă nu respectăm înţelegerea cu ei”, şi-a încheiat ofiţerul sub acoperire declaraţia. Cert este însă, că judecătorul va pune cap la cap declaraţiile tuturor martorilor şi va emite sentinţa.
Judecaţi în libertate
Rechizitoriul de trimitere în judecată a „clanului Torj” are aproape 100 de pagini, existând 21 de părţi vătămate şi 40 de martori. Torj este acuzat şi de constituire de grup infracţional organizat. El şi cei 15 locotenenţi ai săi au fost arestaţi la mijlocul lunii februarie 2009, după ce poliţiştii au făcut percheziţii în 12 locaţii din Timişoara, Dumbrăviţa şi Biled, după ce au fost asculţaţi şi filaţi timp de câteva luni de Serviciul Român de Informaţii.În case, poliţiştii au găsit arme şi bani, despre care anchetatorii susţin că provin din traficul de carne vie. În urmă cu un an, interlopii au fost eliberaţi din arest preventiv, fiind judecaţi în stare de libertate. Grupul condus de Torj este acuzat că a şantajat şi a bătut mai mulţi timişoreni, de la care au încasat mii de euro. De asemenea, Torj şi locotenenţii săi sunt acuzaţi că aveau în subordine două grupări de prostituate care lucrau pentru ei.
Sursa: adevarul.ro
