După 11 ani, Gabriel Resources a pierdut și cererea de anulare a hotărârii care a respins toate pretențiile împotriva statului român. Cele două companii reclamante au fost obligate să suporte și cheltuielile acestei ultime proceduri.
România a câștigat definitiv arbitrajul internațional privind proiectul minier de la Roșia Montană. Ministerul Finanțelor a anunțat sâmbătă, 14 noiembrie, că un comitet al Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor relative la Investiții (ICSID) a respins, cu o zi înainte, cererea de anulare depusă de Gabriel Resources Ltd. și Gabriel Resources (Jersey) Ltd. Decizia menține integral hotărârea arbitrală din 8 martie 2024, favorabilă României.
Miza, potrivit Ministerului Finanțelor, a fost de aproximativ 31,5 miliarde de lei, echivalentul a 1,5% din PIB-ul estimat al României pentru 2026. A fost cea mai mare pretenție financiară formulată vreodată împotriva statului român într-un arbitraj internațional, potrivit aceleiași instituții.
Ce a pierdut Gabriel Resources și ce poate recupera România
Litigiul a început în 2015. Investitorii au susținut că, prin modul în care a gestionat proiectul minier, România a încălcat tratatele de protecție a investițiilor încheiate cu Canada și Regatul Unit. În 2024, tribunalul arbitral a respins pe fond, cu majoritate, toate pretențiile. Companiile au cerut apoi anularea hotărârii, invocând printre altele componența tribunalului și abateri grave de la regulile de procedură. Potrivit Ministerului Finanțelor, comitetul a respins toate motivele invocate.
Hotărârea din 2024 îi acordă României 2,37 milioane de dolari, 1,15 milioane de euro și 30,28 milioane de lei, plus dobândă, pentru cheltuielile de arbitraj și o parte din costurile apărării. La aceste sume se adaugă cheltuielile procedurii de anulare, pe care comitetul le-a pus tot în sarcina reclamanților, potrivit Ministerului Finanțelor.
Decizia închide arbitrajul internațional început în 2015. În comunicatul său din 5 noiembrie, Gabriel Resources arăta că Roșia Montană Gold Corporation contestă în instanțele române refuzul autorității de a prelungi licența de exploatare, comunicat în iunie 2024. Peisajul minier de la Roșia Montană se află în Patrimoniul Mondial UNESCO din 2021.
