De câte ori citiţi eticheta, înainte de a cumpăra un produs? Dacă sunteţi tras pe sfoară în momentul în care faceţi o achiziţie, ştiţi care sunt mecanismele şi instituţiile care vă pot reprezenta interesele?
Răspunsul, valabil la nivelul tuturor statelor europene, este că nu, oamenii nu ştiu să analizeze corect etichetele şi ambalajele produselor pe care le cumpără. Mai puţin de 50% dintre europeni se consideră încrezători, suficient de informaţi şi protejaţi în calitate de consumatori. Situaţia este de-a dreptul dramatică la nivelul României, aflată pe ultimele locuri la nivel european în ceea ce priveşte gradul de informare și competențele consumatorilor români.
Oana Antonescu, europarlamentar PDL, membru în Comisia pentru Mediu, Sănătate Publică şi Siguranţă Alimentară din Parlamentul European, ne ajută să analizăm datele celui mai recent eurobarometru realizat pe tema opţiunilor consumatorilor.
Conform cercetării, românii, alături de cehi, petrec cel mai mult timp la cumpărături, 3,8 ore în medie pe săptămână. Cu toate că ajungem să pierdem ore întregi la cumpărături, cercetarea arată că suntem puţin spre deloc informaţi cu privire la drepturile noastre în calitate de consumatori, precum şi la datele prezentate pe etichetele şi ambalajele produselor pe care le achiziţionăm. „În ceea ce priveşte ţara noastră, consider că principalul motiv pentru care românii nu îşi cunosc drepturile de consumatori ţin de lipsa de informaţii. Puţini ştiu că, în cazul în care un produs cumpărat este defect, el trebuie obligatoriu reparat, rambursat sau înlocuit de vânzător într-un interval de 18 luni de la achiziţie. Acesta este un drept de care toţi românii, indiferent de venituri, educaţie sau orice altă caracteristică social-economică, trebuie să fie conştienţi. Dacă la nivel legislativ clientul nostru a rămas stăpânul nostru, la nivel practic românii nu îşi cunosc şi nu îşi cer drepturile.”, a subliniat eurodeputata, susţinând că responsabilitatea informării trebuie sa revină forurilor europene.
Prejudiciile la adresa consumatorilor și măsurile reparatorii sunt alte două teme care îi prezintă pe români pe ultimele locuri la nivel european. Concret, studiul arată că românii, chiar dacă sunt conştienţi că au fost trataţi necorespunzător sau au primit un produs defect, preferă să închidă ochii şi să nu depună plângere. Oana Antonescu rezumă această atitudine astfel: „De multe ori, în comerţ, mărul putred le strică şi pe cele bune. Un comerciant care vede că vecinul său comercializează produse expirate sau neconforme cu normele în vigoare şi nu păţeşte nimic va fi tentat să procedeze la fel. Responsabilitatea, în acest sens, îi revine în primul rând consumatorului. Celui care, odată ce a identificat o problemă la produsul pe care l-a achiziţionat, trebuie să informeze autorităţile, să ceară pedepsirea comerciantului şi măsuri reparatorii pentru situaţia în care a fost implicat”, a declarat Oana Antonescu.
Europarlamentarul PDL a subliniat că un rol important în tot acest proces este jucat şi de mass media, prin efortul făcut de presă pentru informarea corectă a consumatorilor cu privire la drepturile lor. „Presa şi Internetul sunt două din modalităţile principale de informare cu privire la competenţele pe care le are fiecare consumator. Faptul că abordaţi subiecte de acest tip, că aveţi grijă ca publicul să fie corect informat cu privire la drepturile sale, trebuie salutat, iar tot acest efort trebuie continuat”, a adăugat Oana Antonescu.
