ANCHETĂ INTRANSIGENT | 24 OCTOMBRIE 2026
UN NUME DIN COMPLETUL CARE A DECIS SOARTA LIBERTĂȚII LUI CĂLIN GEORGESCU
23 octombrie 2026. La Curtea de Apel București, libertatea lui Călin Georgescu ajunge în fața unui complet care nu reușește să formeze o majoritate. Cu zece zile înainte, Tribunalul București admisese înlocuirea arestării preventive cu arestul la domiciliu. DIICOT contestase încheierea, în temeiul art. 204 din Codul de procedură penală.
Miza juridică nu era vinovăția inculpatului, ci necesitatea continuării privării sale de libertate. Potrivit art. 242 alin. (2) CPP, judecătorii trebuiau să stabilească dacă o măsură preventivă mai ușoară era suficientă pentru atingerea scopurilor prevăzute de art. 202 alin. (1).
AGERPRES identifică membrii completului inițial: Cristian Dumitru și Daniela Maria Manolache. Opiniile lor diferă. Intră în complet judecătoarea Andreea Ionescu, iar majoritatea admite contestația DIICOT. Hotărârea Tribunalului este desființată, cererea de înlocuire a măsurii este respinsă, iar Georgescu rămâne în arest preventiv.
Regulamentul de ordine interioară al instanțelor, la art. 110 alin. (9), leagă constituirea completului de divergență de planificarea de permanență. Din relatarea soluției nu rezultă însă votul individual al judecătorilor inițiali. A atribui Mariei Daniela Manolache o anumită opinie, fără documente, ar însemna să înlocuim proba cu presupunerea.
Numele magistratei a generat și o confuzie gravă. În arhiva DNA figurează condamnarea definitivă, în 2011, a unei persoane numite Maria Daniela Manolache, fost consilier juridic la Ploiești Industrial Parc SA, la cinci luni de închisoare cu suspendare pentru fals intelectual. În august 2020, publicația Lumea Justiției relata că DNA confirmase existența a două persoane diferite, cu același nume. Condamnarea din 2011 nu poate fi atribuită judecătoarei din completul Georgescu. Aceasta a fost achitată definitiv în propriul dosar penal, prin Decizia ÎCCJ nr. 168/2020.
Dincolo de această confuzie, documentele oficiale dezvăluie un traseu profesional care merită reconstituit: de la consilier juridic la procuror, de la suspendarea din magistratură la achitarea definitivă, apoi la funcții de conducere și, în octombrie 2026, la Curtea de Apel București.
Intransigent a urmărit acest parcurs prin decrete prezidențiale, hotărâri CSM și comunicate DNA. Documentele, nu suspiciunile, spun povestea care urmează.
Proba documentară: AGERPRES – 23 octombrie 2026; DNA – condamnarea din 2011; DNA – achitarea definitivă din 2020; Lumea Justiției – precizarea privind confuzia de identitate.
ÎNAINTE DE ROBĂ, UN LITIGIU CU TERENURI DE 35 DE MILIOANE DE LEI. CÂND APĂRAREA UNEI PRIMĂRII A DEVENIT ACUZAȚIE PENALĂ
Înainte de a deveni procuror și, ulterior, judecător, Maria Daniela Manolache a fost consilier juridic al Primăriei Bradu, județul Argeș. Acolo, în anul 2009, un litigiu funciar avea să declanșeze o anchetă penală ale cărei consecințe îi vor marca, aproape un deceniu mai târziu, cariera în magistratură.
Totul a pornit de la o cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru 16 hectare de teren. Potrivit DNA, prin adresa nr. 11354 din 27 octombrie 2009, primarul Florin Frătică le-a comunicat solicitanților că ar fi îndreptățiți la 19,13 hectare. Diferența avea să ajungă în instanță, iar litigiul să genereze despăgubiri acordate de ANRP, evaluate de procurori la 35.035.511 lei.
În centrul acuzației aduse Mariei Daniela Manolache nu se afla însă emiterea adresei primarului, ci conduita sa procesuală. DNA a susținut că, reprezentând Comisia locală de fond funciar Bradu, jurista a redactat întâmpinarea, înscrisuri și concluzii care favorizau reclamanții, deși ar fi cunoscut caracterul neîntemeiat al pretențiilor.
La 4 ianuarie 2018, DNA anunța trimiterea sa în judecată pentru participație improprie sub forma instigării la abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave. Acuzația presupunea, în esență, o contribuție intenționată la determinarea unei conduite pretins infracționale, în logica art. 52 și art. 297 din Codul penal.
Dar un rechizitoriu nu este o hotărâre de condamnare. Iar prejudiciul invocat de procurori nu poate fi prezentat drept răspundere penală definitiv stabilită în sarcina juristei.
La 26 iunie 2020, Înalta Curte a achitat-o definitiv, prin Decizia penală nr. 168, reținând că faptele imputate nu sunt prevăzute de legea penală, temei corespunzător art. 16 alin. (1) lit. b) teza I CPP.
Astfel s-a încheiat juridic acuzația penală care îi afectase cariera. Nu prin condamnare, ci prin achitare definitivă.
Proba documentară: Comunicatul DNA nr. 8/VIII/3 din 4 ianuarie 2018, actualizat la 8 iulie 2020; Decizia penală ÎCCJ nr. 168 din 26 iunie 2020, dosar nr. 9811/2/2017 – minuta reprodusă de Lumea Justiției.
2010. DIN ADMINISTRAȚIA LOCALĂ ÎN MAGISTRATURĂ, PRIN DECRET PREZIDENȚIAL
La 29 iunie 2010, președintele României, Traian Băsescu, semna Decretul nr. 746, prin care Maria Daniela Manolache era numită procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Slobozia.
Actul prezidențial, publicat în Monitorul Oficial nr. 458 din 5 iulie 2010, avea la bază Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 385 din 20 mai 2010.
Pentru Maria Daniela Manolache începea astfel o etapă profesională fundamental diferită de activitatea desfășurată anterior în administrația publică locală. Din consilier juridic al unei autorități administrative, devenea magistrat al Ministerului Public, învestit cu atribuții privind efectuarea și supravegherea urmăririi penale, precum și reprezentarea intereselor generale ale societății.
În anii următori, cariera sa avea să evolueze către responsabilități de conducere.
Documentele Consiliului Superior al Magistraturii o indică, în 2015, drept procuror numit la Parchetul de pe lângă Judecătoria Slobozia și delegat în funcția de prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Ialomița.
La sfârșitul anului 2017, Maria Daniela Manolache ocupa funcția de prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Urziceni și era delegată la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București.
Însă tocmai în acel moment, trecutul său profesional din administrația locală avea să revină în atenția justiției.
Faptele investigate de DNA, referitoare la un litigiu privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra unor terenuri din comuna Bradu, județul Argeș, vizau acte și împrejurări din anul 2009, când Maria Daniela Manolache avea calitatea de consilier juridic.
În decembrie 2017, procurorii anticorupție au dispus trimiterea sa în judecată, alături de alte persoane, sub acuzația de participație improprie, în forma instigării, la abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave.
La 3 ianuarie 2018, în urma trimiterii în judecată, Maria Daniela Manolache a fost suspendată din funcția de procuror.
Era o consecință profesională gravă a unei acuzații penale formulate pentru activitatea desfășurată înainte de intrarea sa în magistratură.
Dar trimiterea în judecată nu echivala cu stabilirea vinovăției.
Iar soluția definitivă pronunțată ulterior de Înalta Curte de Casație și Justiție avea să fie una de achitare.
Proba documentară: Decretul prezidențial nr. 746 din 29 iunie 2010, Monitorul Oficial nr. 458/05.07.2010, pagina 13; Evidența nominală a procurorilor delegați din Ministerul Public, 30 iulie 2015, pagina 11; Comunicatul DNA nr. 8/VIII/3 din 4 ianuarie 2018, actualizat la 8 iulie 2020; Decizia penală ÎCCJ nr. 168 din 26 iunie 2020, dosarul nr. 9811/2/2017 – minuta reprodusă de Lumea Justiției.
2010. DIN ADMINISTRAȚIA LOCALĂ ÎN MAGISTRATURĂ, PRIN DECRET PREZIDENȚIAL
La 29 iunie 2010, președintele României, Traian Băsescu, semna Decretul nr. 746, prin care Maria Daniela Manolache era numită procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Slobozia.
Actul prezidențial, publicat în Monitorul Oficial nr. 458 din 5 iulie 2010, avea la bază Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 385 din 20 mai 2010.
Pentru Maria Daniela Manolache începea astfel o etapă profesională fundamental diferită de activitatea desfășurată anterior în administrația publică locală. Din consilier juridic al unei autorități administrative, devenea magistrat al Ministerului Public, învestit cu atribuții privind efectuarea și supravegherea urmăririi penale, precum și reprezentarea intereselor generale ale societății.
În anii următori, cariera sa avea să evolueze către responsabilități de conducere.
Documentele Consiliului Superior al Magistraturii o indică, în 2015, drept procuror numit la Parchetul de pe lângă Judecătoria Slobozia și delegat în funcția de prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Ialomița.
La sfârșitul anului 2017, Maria Daniela Manolache ocupa funcția de prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Urziceni și era delegată la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București.
Însă tocmai în acel moment, trecutul său profesional din administrația locală avea să revină în atenția justiției.
Faptele investigate de DNA, referitoare la un litigiu privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra unor terenuri din comuna Bradu, județul Argeș, vizau acte și împrejurări din anul 2009, când Maria Daniela Manolache avea calitatea de consilier juridic.
În decembrie 2017, procurorii anticorupție au dispus trimiterea sa în judecată, alături de alte persoane, sub acuzația de participație improprie, în forma instigării, la abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave.
La 3 ianuarie 2018, în urma trimiterii în judecată, Maria Daniela Manolache a fost suspendată din funcția de procuror.
Era o consecință profesională gravă a unei acuzații penale formulate pentru activitatea desfășurată înainte de intrarea sa în magistratură.
Dar trimiterea în judecată nu echivala cu stabilirea vinovăției.
Iar soluția definitivă pronunțată ulterior de Înalta Curte de Casație și Justiție avea să fie una de achitare.
Proba documentară: Decretul prezidențial nr. 746 din 29 iunie 2010, publicat în Monitorul Oficial nr. 458 din 5 iulie 2010, pagina 13; Evidența nominală a procurorilor delegați din Ministerul Public, situația la 30 iulie 2015, pagina 11; Comunicatul DNA nr. 8/VIII/3 din 4 ianuarie 2018, actualizat la 8 iulie 2020; Decizia penală ÎCCJ nr. 168 din 26 iunie 2020, dosarul nr. 9811/2/2017 – minuta reprodusă de Lumea Justiției.
FAPTE DIN 2009, NUMIRE ÎN MAGISTRATURĂ ÎN 2010. CE ȘTIA CSM ȘI CE TREBUIA SĂ CERCETEZE?
În octombrie 2009, la Primăria Bradu se desfășurau demersurile privind revendicarea a 19,13 hectare de teren. Potrivit rechizitoriului prezentat de DNA în 2018, consilierul juridic Maria Daniela Manolache avea să fie acuzată că, în procesul civil, a susținut prin acte procedurale pretenții pe care le-ar fi cunoscut ca neîntemeiate. Acuzație, nu faptă stabilită definitiv.
La numai câteva luni după aceste împrejurări, la 29 iunie 2010, Traian Băsescu semna Decretul nr. 746: Manolache era numită procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Slobozia, în baza Hotărârii CSM nr. 385 din 20 mai 2010.
Numirea nu era un act discreționar al președintelui. Art. 33 din Legea nr. 303/2004 permitea accesul consilierilor juridici în magistratură prin concurs, cu minimum cinci ani vechime și îndeplinirea condițiilor art. 14 alin. (2), între care buna reputație și lipsa antecedentelor penale. Verificarea condițiilor de recrutare revenea mecanismului instituțional organizat de CSM.
De aici apare întrebarea legitimă: ce informații despre activitatea sa anterioară au fost efectiv examinate înaintea numirii? Hotărârea de propunere, dosarul de concurs și înscrisurile privind buna reputație sunt documentele care pot răspunde, nu simpla semnătură de pe decret.
Cronologia ridică o întrebare, dar nu dovedește o neregulă. Faptul că DNA a descris în 2018 evenimente din 2009 nu înseamnă că exista în 2010 o anchetă penală împotriva viitoarei procuroare. Data începerii urmăririi penale și momentul la care aceasta a vizat-o personal nu rezultă din comunicatul public.
În decembrie 2017, trimiterea în judecată a condus la suspendarea sa; în iunie 2020, Înalta Curte a pronunțat achitarea definitivă. Între aceste repere, adevărata miză jurnalistică rămâne verificarea actelor din 2010: ce știa CSM, ce putea legal să știe și ce a verificat în realitate?
Proba documentară: Comunicatul DNA nr. 8/VIII/3 din 4 ianuarie 2018 — acuzațiile privind faptele din 2009 și achitarea definitivă.
- Monitorul Oficial nr. 458/2010, pagina 13 — Decretul nr. 746 și Hotărârea CSM nr. 385/2010.
- Decizia CCR nr. 121/2020 — explicarea condițiilor de admitere prin concurs potrivit Legii nr. 303/2004.
DECEMBRIE 2017. CÂND DNA A TRIMIS-O ÎN JUDECATĂ, CSM I-A ÎNTRERUPT CARIERA DE PROCUROR
La șapte ani de la intrarea în magistratură, trecutul profesional al Mariei Daniela Manolache avea să producă o consecință pe care nici funcția de prim-procuror, nici delegarea la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București nu o puteau împiedica: suspendarea din magistratură.
Dosarul retrocedărilor de la Bradu ajunsese în fața justiției penale. DNA o trimisese în judecată pentru participație improprie sub forma instigării la abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave.
La 3 ianuarie 2018, Secția pentru procurori a CSM adopta Hotărârea nr. 1/2018, prin care dispunea suspendarea Mariei Daniela Manolache atât din funcția de procuror, cât și din funcția de conducere. Măsura producea efecte de la 22 decembrie 2017.
Nu era o condamnare și nici o sancțiune disciplinară. Art. 62 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 303/2004, în forma aplicabilă atunci, prevedea suspendarea magistratului trimis în judecată pentru săvârșirea unei infracțiuni. Potrivit alin. (3), suspendarea implica neplata drepturilor salariale și nerecunoașterea perioadei ca vechime în magistratură.
Documentul CSM confirmă măsura, dar dezvăluie și un detaliu administrativ: hotărârea a fost adoptată la 3 ianuarie 2018, cu efecte stabilite cu 12 zile înainte.
Această diferență nu demonstrează o încălcare a legii. Totuși, soluția publicată nu explică fundamentul stabilirii datei de 22 decembrie, aspect relevant pentru evidența vechimii și a drepturilor financiare.
Există însă o limită pe care documentele nu permit să o depășim: suspendarea nu dovedea vinovăția magistratei. Prezumția de nevinovăție, garantată de art. 23 alin. (11) din Constituție, continua să opereze.
Începea astfel o perioadă în care acuzația penală producea deja efecte profesionale, deși vinovăția nu fusese stabilită. Iar finalul procesului avea să schimbe radical situația juridică a Mariei Daniela Manolache.
Proba documentară: CSM – ordinea de zi soluționată din 3 ianuarie 2018, Hotărârea nr. 1, lucrarea nr. 26708/2017. Documentul confirmă ambele funcții din care a fost suspendată și data de început a măsurii.
APRILIE 2019. ACHITAREA CARE A REDESCHIS UȘA MAGISTRATURII. DOUĂ ZILE ÎNTRE VERDICTUL INSTANȚEI ȘI DECIZIA CSM
La 17 aprilie 2019, după aproape un an și patru luni de suspendare, Maria Daniela Manolache obținea la Curtea de Apel București o hotărâre care avea să-i schimbe radical situația profesională: achitarea în primă instanță în dosarul retrocedărilor de la Bradu.
Procesul penal nu se încheiase. Hotărârea putea fi atacată, iar acuzațiile DNA urmau să ajungă în fața Înaltei Curți. Cu toate acestea, pentru statutul profesional al magistratei, achitarea avea deja consecințe juridice importante.
La numai două zile de la pronunțare, pe 19 aprilie 2019, Secția pentru procurori a CSM adopta Hotărârea nr. 395/2019, prin care dispunea încetarea suspendării Mariei Daniela Manolache din funcția de procuror.
Rapiditatea succesiunii merită observată, dar nu confundată cu existența unui privilegiu. Art. 63 alin. (2¹) din Legea nr. 303/2004, introdus prin Legea nr. 242/2018, permitea încetarea suspendării inclusiv atunci când achitarea fusese pronunțată în primă instanță.
Legiuitorul stabilise însă o distincție esențială: revenirea din suspendare nu însemna recuperarea imediată a drepturilor bănești restante. Acordarea acestora depindea de rămânerea definitivă a hotărârii de achitare.
Documentul CSM confirmă încetarea suspendării, dar soluția publicată nu dezvăluie când a fost comunicată hotărârea instanței, ce înscrisuri au fundamentat procedura și când magistrata și-a reluat efectiv activitatea.
Două zile între achitare și hotărârea CSM reprezintă un fapt verificabil, nu dovada unei intervenții nelegale.
În decembrie 2017, trimiterea în judecată determinase suspendarea. În aprilie 2019, achitarea în primă instanță permitea revenirea în magistratură.
Dar procesul penal avea să se încheie abia în iunie 2020, când Înalta Curte urma să pronunțe achitarea definitivă.
Proba documentară: CSM – Hotărârea nr. 395 din 19 aprilie 2019, lucrarea nr. 8189/2019, privind încetarea suspendării din funcția de procuror. Temei juridic: art. 63 alin. (2) și (2¹) din Legea nr. 303/2004, în forma aplicabilă în aprilie 2019.
IUNIE 2020. DNA PIERDE DEFINITIV PROCESUL. ÎNALTA CURTE O ACHITĂ PE MARIA DANIELA MANOLACHE, DAR LASĂ DESCHISĂ PROBLEMA PREJUDICIULUI
La 26 iunie 2020, Înalta Curte de Casație și Justiție a închis definitiv dosarul penal care, cu doi ani și jumătate înainte, provocase suspendarea din magistratură a Mariei Daniela Manolache. Prin Decizia penală nr. 168/2020, instanța supremă i-a achitat pe toți cei patru inculpați din cauza retrocedărilor de la Bradu.
Temeiul nu a fost prescripția și nici insuficiența probelor privind autorul. Judecătorii au reținut că faptele imputate nu sunt prevăzute de legea penală, ipoteza art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din Codul de procedură penală.
Diferența este esențială: această achitare nu presupune automat că toate împrejurările materiale descrise de procurori au fost inexistente, ci că acuzația nu întrunește condițiile incriminării penale.
Concluzia este consemnată chiar de DNA, instituția care trimisese cauza în judecată. La 8 iulie 2020, procurorii au actualizat comunicatul din 2018 cu soluția definitivă. O acuzație care produsese efecte directe asupra carierei unui magistrat se încheia, așadar, fără condamnare.
Dar dosarul păstra o problemă patrimonială distinctă. Înalta Curte a lăsat nesoluționată acțiunea civilă formulată de stat și a menținut măsurile asigurătorii, precizând că acestea încetează de drept dacă partea civilă nu sesizează instanța civilă în termen de 30 de zile.
Soluția era compatibilă cu art. 25 alin. (5) CPP și nu reprezenta stabilirea unui prejudiciu imputabil penal magistratei.
Nici suma de 35.035.511 lei, invocată în rechizitoriu, nu poate fi prezentată drept datorie personală dovedită a Mariei Daniela Manolache.
Pentru magistrată, achitarea definitivă deschidea calea recuperării drepturilor profesionale afectate de suspendare.
Pentru investigația jurnalistică, hotărârea trasează o limită obligatorie: acuzațiile pot fi documentate și analizate, dar nu pot fi transformate în vinovății după ce instanța supremă a pronunțat achitarea definitivă.
Proba documentară: Decizia penală ÎCCJ nr. 168 din 26 iunie 2020, dosarul nr. 9811/2/2017, consemnată în actualizarea din 8 iulie 2020 a Comunicatului DNA nr. 8/VIII/3 din 4 ianuarie 2018. Temei juridic: art. 16 alin. (1) lit. b) teza I și art. 25 alin. (5) din Codul de procedură penală.
IULIE 2020. CSM ÎI RESTABILEȘTE VECHIMEA ȘI DESCHIDE CALEA PLĂȚILOR RETROACTIVE. DOUĂSPREZECE ZILE RĂMÂN NEEXPLICATE
La numai unsprezece zile după achitarea definitivă pronunțată de Înalta Curte, Maria Daniela Manolache revenea în atenția Consiliului Superior al Magistraturii. De această dată, nu pentru suspendare, ci pentru recuperarea drepturilor profesionale afectate de procesul penal.
La 7 iulie 2020, prin Hotărârea nr. 717/2020, Secția pentru procurori a CSM admitea cererea magistratei de recunoaștere a vechimii în magistratură și a vechimii efective în funcția de procuror, pentru intervalul 3 ianuarie 2018 – 19 aprilie 2019.
Documentul mai stabilea transmiterea hotărârii către ordonatorul de credite competent pentru plata drepturilor bănești.
Nu era un beneficiu acordat discreționar. Art. 63 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, în forma aplicabilă în 2020, prevedea repunerea magistratului achitat în situația anterioară, recuperarea drepturilor salariale, inclusiv actualizări și dobânda legală penalizatoare, precum și recunoașterea vechimii. Reglementarea permitea, în condițiile sale, și recuperarea drepturilor aferente funcției de conducere.
Dar compararea documentelor CSM dezvăluie o particularitate care nu poate fi ignorată.
Hotărârea nr. 1/2018 stabilise începutul suspendării la 22 decembrie 2017. Hotărârea nr. 717/2020 recunoaște vechimea începând cu 3 ianuarie 2018.
Între cele două date există douăsprezece zile calendaristice. Soluțiile publicate nu explică diferența și nici dacă aceasta a influențat calculul drepturilor financiare.
Mai mult, documentul din iulie 2020 nu precizează cuantumul sumelor stabilite, eventualele sporuri, actualizările sau plățile efectiv realizate.
Dreptul legal la recuperarea veniturilor este demonstrabil. Valoarea sumelor efectiv încasate și corectitudinea calculului nu rezultă însă din documentul publicat.
Între recunoașterea unui drept și executarea lui financiară există o distincție esențială. Iar în acest caz, cifrele lipsesc din evidența publică examinată.
Proba documentară: CSM – Hotărârea nr. 717 din 7 iulie 2020, lucrarea nr. 13359/2020, punctul 4, paginile 6–7; CSM – Hotărârea nr. 1 din 3 ianuarie 2018. Temei juridic: art. 63 alin. (2) și (2¹) din Legea nr. 303/2004, în forma aplicabilă în iulie 2020.
2021. O SCHIMBARE DE ROBĂ: DIN PROCUROR, JUDECĂTOR. ȘASE VOTURI PENTRU, DOUĂ ÎMPOTRIVĂ ȘI UN VOT NUL
La mai puțin de un an de la achitarea definitivă, Maria Daniela Manolache făcea un pas decisiv în cariera sa. După mai bine de un deceniu petrecut în Ministerul Public, solicita trecerea din funcția de procuror în cea de judecător.
La 19 mai 2021, Secția pentru judecători a CSM îi examina candidatura și susținea interviul prevăzut de lege. Rezultatul: șase voturi pentru, două împotrivă și un vot nul. Propunerea de numire era aprobată prin Hotărârea nr. 610/2021.
Nu era o simplă mutare între instituții. Art. 61 din Legea nr. 303/2004 condiționa schimbarea funcției de existența unei cereri motivate, de avizele consultative ale instituțiilor implicate și de susținerea unui interviu în fața Secției pentru judecători a CSM.
Voturile împotrivă sunt consemnate oficial, dar documentul publicat nu dezvăluie motivele acestora. A le atribui unor rezerve privind trecutul penal al magistratei ar însemna o speculație.
La 23 iunie 2021, președintele Klaus Iohannis semna Decretul nr. 726, prin care Maria Daniela Manolache era eliberată din funcția de procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 București și numită judecător la Judecătoria Sectorului 5, cu păstrarea gradului profesional de tribunal.
Decretul consfințea propunerea CSM. Art. 61 alin. (3) din legea aplicabilă atunci prevedea expres că Președintele României nu putea refuza această numire.
Pentru fosta procuroare suspendată în 2017 și achitată definitiv în 2020, începea o nouă etapă: din magistrat care exercitase acuzarea, devenea magistrat învestit să înfăptuiască justiția.
Documentele dovedesc legalitatea cadrului procedural al schimbării funcției, nu și conținutul integral al evaluării profesionale. Nu există, în actele examinate, o constatare a vreunei nereguli.
Dar transformarea nu avea să se oprească aici. Doi ani mai târziu, Maria Daniela Manolache apărea deja în documentele CSM cu grad profesional de curte de apel și urma să preia conducerea unei secții penale.
Proba documentară: CSM – Ordinea de zi soluționată din 19 mai 2021, punctul 3, Hotărârea nr. 610/2021, pagina 4; Decretul prezidențial nr. 726 din 23 iunie 2021, Monitorul Oficial nr. 620/24.06.2021. Temei juridic: art. 61 alin. (1)–(3) din Legea nr. 303/2004, în forma aplicabilă în iunie 2021.
2023. DE LA PROCUROR SUSPENDAT LA PREȘEDINTE DE SECȚIE PENALĂ. UN NOU GRAD PROFESIONAL ÎN DOCUMENTELE CSM
În august 2023, cariera Mariei Daniela Manolache înregistra o nouă etapă. La doar trei ani de la achitarea definitivă și doi ani de la trecerea din funcția de procuror în cea de judecător, magistrata ajungea la conducerea Secției penale a Judecătoriei Sectorului 5 București.
Numirea este confirmată de Infoletter CSM nr. 8/2023, care o identifică drept judecător cu grad profesional de curte de apel.
Aici apare un detaliu care merită privit în oglinda documentelor anterioare.
În iunie 2021, Decretul prezidențial nr. 726 o numea judecător cu păstrarea gradului profesional de tribunal. În august 2023, CSM o prezenta deja cu grad profesional de curte de apel.
Între cele două acte oficiale, statutul profesional al magistratei se modificase. Documentele analizate nu identifică însă hotărârea prin care a fost dobândit noul grad și nici procedura concretă care a precedat această schimbare.
Aceasta este o lipsă de informație în cronologia reconstituită, nu dovada unei promovări nelegale.
Mai există un aspect juridic important. Art. 150 alin. (2) din Legea nr. 303/2022 permitea numirea președinților de secție fără concurs, la propunerea conducerii instanței, prin procedura legală. Art. 151 stabilea condiții privind vechimea, evaluarea profesională și situația disciplinară.
Prin urmare, numirea într-o funcție de conducere și dobândirea unui grad profesional superior sunt proceduri distincte, chiar dacă apar succesiv în aceeași carieră.
Un grad profesional de curte de apel nu dovedește nici că magistrata exercita efectiv funcția la o curte de apel.
Dincolo de evoluția administrativă, rămâne un fapt cert: magistrata suspendată în 2017, achitată definitiv în 2020, exercita în 2023 o funcție de conducere în justiția penală.
Documentele confirmă ascensiunea profesională. Actul exact al schimbării gradului rămâne veriga neidentificată a acestei etape.
Proba documentară: Infoletter CSM nr. 8/2023, august 2023, pagina 1; Decretul prezidențial nr. 726/23.06.2021. Temei juridic: art. 150 alin. (2)–(3) și art. 151 alin. (1) din Legea nr. 303/2022.
2023. DE LA PROCUROR SUSPENDAT LA PREȘEDINTE DE SECȚIE PENALĂ. O PROMOVARE PROFESIONALĂ CARE MERITĂ EXAMINATĂ
În august 2023, Maria Daniela Manolache ajungea într-o funcție de conducere a justiției penale. La trei ani după achitarea definitivă și la numai doi ani de la trecerea din funcția de procuror în cea de judecător, Consiliul Superior al Magistraturii aproba numirea sa ca președinte al Secției penale a Judecătoriei Sectorului 5 București.
Hotărârea este consemnată în Infoletter CSM nr. 8/2023. Dar documentul dezvăluie și un amănunt important, care trebuie comparat cu actele anterioare.
În iunie 2021, Decretul prezidențial nr. 726 o numea judecător cu păstrarea gradului profesional de tribunal. În august 2023, CSM o identifica deja drept judecător cu grad profesional de curte de apel.
Între cele două momente, gradul profesional al magistratei se schimbase. Actele examinate nu identifică însă hotărârea prin care a fost dobândit noul grad și nici procedura concretă urmată.
O asemenea evoluție este posibilă în condițiile legii. Ea nu poate fi calificată drept neregulă doar pentru că documentul de promovare nu figurează în materialele analizate.
Mai există o distincție juridică esențială. Potrivit art. 150 alin. (2)–(3) din Legea nr. 303/2022, numirea președinților de secție se putea realiza fără concurs, la propunerea conducerii instanței, prin hotărârea Secției pentru judecători a CSM. Art. 151 stabilea condiții privind vechimea, evaluarea profesională și situația disciplinară.
Dobândirea unui grad profesional superior și numirea într-o funcție de conducere sunt, așadar, două proceduri distincte.
Documentele confirmă rezultatul: în august 2023, fosta procuroare suspendată în 2017 și achitată definitiv în 2020 conducea Secția penală a Judecătoriei Sectorului 5.
Ceea ce rămâne neidentificat în această etapă a reconstituirii este actul exact al promovării în grad profesional. Iar într-o investigație despre cariera unui magistrat, diferența dintre rezultatul unei proceduri și documentele care o justifică trebuie păstrată cu rigurozitate.
Proba documentară: Infoletter CSM nr. 8/2023, august 2023, pagina 1; Decretul prezidențial nr. 726/23.06.2021. Temei juridic: art. 150 alin. (2)–(3) și art. 151 din Legea nr. 303/2022.
2025–2026. DIN CONDUCEREA SECȚIEI PENALE, ÎN CONDUCEREA JUDECĂTORIEI. O SUCCESIUNE DE DELEGĂRI CARE MERITĂ EXAMINATĂ
În februarie 2025, Maria Daniela Manolache făcea un nou pas în ierarhia administrativă a justiției. După ce condusese Secția penală a Judecătoriei Sectorului 5 București, magistrata primea atribuțiile de vicepreședinte al aceleiași instanțe.
La 25 februarie 2025, Secția pentru judecători a CSM aproba, în unanimitate, delegarea sa începând cu 26 februarie, până la ocuparea funcției prin numire, dar nu mai mult de șase luni.
În aceeași ședință, CSM îl delega pe judecătorul Iulian Iordache la conducerea Secției penale, până la revenirea titularului postului. Două funcții administrative erau astfel acoperite prin măsuri temporare.
Un an mai târziu, la 25 februarie 2026, CSM aproba o nouă prelungire a delegării Mariei Daniela Manolache, cu efecte din 28 februarie. De această dată, votul nu mai era unanim: opt membri s-au pronunțat pentru, unul împotrivă.
Documentul nu explică motivul votului negativ. Orice asociere a acestuia cu eventuale rezerve privind integritatea ori activitatea magistratei ar fi o speculație.
Există însă o particularitate juridică mai importantă.
Art. 180 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 stabilește durata delegării la cel mult șase luni, cu posibilitatea prelungirii, în aceleași condiții și prin aceeași procedură, cu încă șase luni. Art. 176 alin. (3) și art. 179 reglementează competența CSM și documentele necesare delegării în funcții de conducere.
Între delegarea inițială din februarie 2025 și prelungirea aprobată în februarie 2026 trecuse un an. Actele examinate nu reconstituie integral succesiunea hotărârilor intermediare, astfel încât nu permit stabilirea existenței unei depășiri a duratei legale.
Cert este că Maria Daniela Manolache continua să exercite atribuții de conducere prin delegare, iar cariera sa administrativă evolua în interiorul aceleiași instanțe.
Proba documentară: CSM – Ordinea de zi soluționată din 25 februarie 2025, punctul 2, pagina 4; CSM – Ordinea de zi soluționată din 25 februarie 2026, punctul 3, pagina 9, Hotărârea nr. 225/2026. Temei juridic: art. 176 alin. (3), art. 179 și art. 180 alin. (1) din Legea nr. 303/2022.
2 IULIE 2026. CSM ÎI PRELUNGEȘTE MANDATUL LA JUDECĂTORIA SECTORULUI 5. TREI LUNI MAI TÂRZIU, APARE ÎN COMPLETUL CARE JUDECĂ SOARTA LUI CĂLIN GEORGESCU
La 2 iulie 2026, Consiliul Superior al Magistraturii adopta o nouă decizie privind cariera Mariei Daniela Manolache. Nimic din documentul oficial nu anticipa că, peste numai trei luni și trei săptămâni, numele magistratei avea să apară într-unul dintre cele mai urmărite dosare penale din România.
Prin soluția adoptată în lucrarea nr. 9872/2026, Secția pentru judecători aproba prelungirea delegării sale ca vicepreședinte al Judecătoriei Sectorului 5 București, începând cu 29 august 2026, până la ocuparea funcției prin numire, dar nu mai mult de șase luni.
Rezultatul votului: opt pentru, unul împotrivă. Același raport de voturi apare și în cazul altor delegări examinate în ședință. Prin urmare, votul negativ nu poate fi interpretat, în lipsa unor documente suplimentare, ca exprimând rezerve individuale față de Manolache.
La 23 octombrie 2026, magistrata apărea însă la Curtea de Apel București, alături de Cristian Dumitru, în completul care examina contestația DIICOT privind înlocuirea arestării preventive a lui Călin Georgescu.
Între cele două repere există o etapă administrativă care nu este explicată de actele prezentate: schimbarea instanței la care magistrata își desfășura activitatea.
Art. 176 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 permite delegarea unui judecător la o altă instanță din aceeași circumscripție, în condițiile legii și potrivit gradului profesional. Încetarea unei delegări în funcție de conducere este reglementată distinct.
Documentul CSM din 2 iulie dovedește prelungirea delegării la Judecătoria Sectorului 5. Nu dovedește însă data, modalitatea și temeiul începerii activității la Curtea de Apel București.
Nu avem, așadar, dovada unei mutări nelegale. Avem două momente oficial documentate între care lipsește, din materialele examinate, actul administrativ de legătură.
Iar într-o cauză penală care privește libertatea unei persoane, compunerea legală a completului trebuie să poată fi verificată, nu doar presupusă.
Proba documentară: CSM – Ordinea de zi soluționată din 2 iulie 2026, punctul 3, poziția 10, pagina 6, lucrarea nr. 9872/2026; Știrile ProTV, 23 octombrie 2026, citând AGERPRES. Temei juridic: art. 176, art. 179 și art. 180 din Legea nr. 303/2022.
O CARIERĂ ÎNTRE DOUĂ MOMENTE DECISIVE: ÎN 2017, STATUL O SUSPENDA. ÎN 2026, EA JUDECA LIBERTATEA UNUI OM
Există o particularitate în traseul profesional al Mariei Daniela Manolache pe care documentele oficiale o scot la lumină: magistrata care, în octombrie 2026, participa la judecarea unei contestații privind arestarea preventivă cunoscuse ea însăși consecințele unei acuzații penale formulate de stat.
În decembrie 2017, trimiterea sa în judecată de către DNA determina suspendarea din funcția de procuror și din funcția de conducere. Nu exista o condamnare, dar măsura producea deja efecte asupra exercitării profesiei și drepturilor salariale.
A urmat achitarea în primă instanță, încetarea suspendării în aprilie 2019 și, la 26 iunie 2020, achitarea definitivă pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție.
Un an mai târziu, prin decret prezidențial, Maria Daniela Manolache devenea judecător. În 2023 prelua conducerea Secției penale a Judecătoriei Sectorului 5, iar ulterior exercita atribuțiile de vicepreședinte al instanței.
La 23 octombrie 2026, numele său apărea în completul Curții de Apel București care examina contestația DIICOT privind arestarea preventivă a lui Călin Georgescu.
Ceea ce în 2017 privea propriul său statut juridic devenea, nouă ani mai târziu, o problemă asupra căreia era chemată să se pronunțe în cazul altei persoane.
Această împrejurare nu dovedește cum a votat magistrata și nici că experiența propriului proces penal i-ar fi influențat raționamentul judiciar.
Dar evidențiază importanța unor principii fundamentale: prezumția de nevinovăție, consacrată de art. 23 alin. (11) din Constituție, și necesitatea și proporționalitatea măsurilor preventive, prevăzute de art. 202 CPP.
Într-un stat de drept, aceleași garanții trebuie să funcționeze pentru cel care judecă și pentru cel judecat.
Iar trecutul documentat al unui magistrat poate fi examinat public fără a deveni, prin el însuși, un argument împotriva imparțialității sale.
Proba documentară: CSM – Hotărârea nr. 1/03.01.2018; DNA – comunicatul actualizat cu achitarea definitivă din 2020; Decretul prezidențial nr. 726/2021; CSM – ședința din 2 iulie 2026; Știrile ProTV – 23 octombrie 2026.
INTRANSIGENT – ADEVĂRUL NU SE PRESUPUNE. SE DOVEDEȘTE.
