Sub presiunea unui deficit bugetar estimat la peste 200 de milioane de lei pentru anul 2025, conducerea Primariei Ploiesti, reprezentata de primarul Mihai Politeanu si city managerul Sorin Dumitrascu, a lansat doua variante de masuri de austeritate pentru a salva bugetul local: reducerea temporara cu 10% a salariilor angajatilor din primarie si institutiile subordonate sau concedierea a aproximativ 200 de salariati. Aceasta discutie tensionata a avut loc in cadrul unei intalniri extinse cu liderii celor 11 sindicate reprezentative din structurile subordonate Consiliului Local, în data de 18.03.2025. Acești doi indivizi obligă salariații să renunțe la bani sau îi disponibilizează, în lipsa lor de scrupule și empatie, așa cum au mărit taxele și impozitele ori tariful plătit de populație la gigacalorie dintr-un singur motiv: să acopere datoriile istorice pe cârca cetățenilor și angajaților primăriei și să își creeze bani pentru investiții!
Nu sunt în stare cei doi, să obțină din fondul de rezervă de la Guvern sume de bani care să mai acopere debitele istorice, așa cum nu sunt în stare să obțină bani din sponsorizări pentru acoperirea acelorași debite ori să fie preocupați să obțină fonduri europene unde contribuâția primpriei este minimă. Trebuie să ne sacrificăm noi, pentru ca Polițeanu să aibă bani de investiții pentru că știe el de ce…
In contextul HCL nr. 8/2025, salariile din administratia locala au fost mentinute la nivelul stabilit in iulie 2024. Cu toate acestea, noul proiect de HCL propus de administratie vizeaza, printr-o masura temporara, diminuarea efectiva a veniturilor nete prin plafonarea sau reducerea unor sporuri si eliminarea unor drepturi salariale.
Sindicatele au fost informate tardiv despre discutii, iar unii lideri sindicali au reclamat ca nu au fost consultati corespunzator. In cadrul sedintei, liderii au respins ideea diminuarii salariale, sustinand ca aceasta ar incalca drepturi castigate si ar duce la pierderi semnificative pentru angajati. Unii au propus ca solutie renuntarea temporara la voucherele de vacanta, altii au cerut reorganizari institutionale, comasarea posturilor si identificarea posturilor bugetate dar neocupate.
City managerul Dumitrascu a recunoscut ca salariile nu pot fi reduse fara acordul angajatilor, ceea ce, in lipsa consensului, ar duce automat la disponibilizari. In plus, sindicatele au avertizat ca orice masura de acest fel va fi contestata in instanta, invocand lipsa de transparenta si incalcarea legislatiei muncii, dar si a precedentelor judiciare.
Reprezentantii sindicali au reclamat ineficienta manageriala, dublarea serviciilor si lipsa reformelor structurale reale. Au adus in discutie deciziile administrative anterioare, lipsa raspunderii pentru pierderea fondurilor europene si managementul defectuos al unor directii si societati din subordinea CL.
In replica, primarul Politeanu a declarat ca municipiul Ploiesti este practic in stare de faliment si ca este nevoie de masuri urgente si dure pentru a evita colapsul. “Sensul Primariei nu este functionarea de dragul functionarii. Daca nu facem investitii, nu existam pentru cetateni”, a afirmat edilul.
In concluzie, intentia administratiei de a reduce salariile angajatilor sau de a proceda la disponibilizari masive, in lipsa unui acord real cu sindicatele si in afara unor masuri structurale corecte si nediscriminatorii, se poate lovi de o contestatie generalizata si blocaje legale. In lipsa unor solutii transparente, participative si legale, Ploiestiul risca nu doar falimentul financiar, ci si unul social si administrativ.
Un pas înainte, doi pași înapoi?
Dacă în ianuarie 2025, Consiliul Local al Municipiului Ploiești părea că dă un semnal de stabilitate și respect pentru salariații din administrația publică locală, adoptând HCL nr. 8/2025 privind menținerea salariilor de bază, iată că, la doar câteva luni distanță, realitatea bugetară lovește ca un bumerang. Noul proiect de hotărâre, ce propune măsuri temporare de reducere a cheltuielilor salariale, respectiv 001 masuri cu caracter temporar, anulează în fapt optimismul generat la început de an.
HCL nr. 8/2025 – promisiunea respectării drepturilor salariale
Adoptată la 30 ianuarie 2025, HCL nr. 8 a avut ca fundament legal:
- HG nr. 1506/2024, care stabilește salariul minim brut pe țară începând cu 1 ianuarie 2025 la 4.050 lei lunar;
- Prevederile deja aprobate în HCL nr. 297/30.07.2024, cu anexele ce detaliau salariile funcționarilor și personalului contractual.
Această hotărâre a fost o garanție pentru angajații din Primărie, ASSC, Poliția Locală, Teatrul Toma Caragiu, Clubul Sportiv Municipal etc., că nu se vor înregistra tăieri salariale în ciuda dificultăților bugetare recurente.
Noul proiect de HCL – o revenire la austeritate „temporară”
În contrast, proiectul nou introdus pe ordinea de zi aduce:
- Limitarea sporurilor pentru condiții periculoase/vătămătoare la 1% (dar nu mai mult de 1500 lei brut), de la un maxim de 15% anterior;
- Reducerea salariilor de bază ale angajaților ASSC pentru a egaliza veniturile cu cele ale altor instituții;
- Aplicarea acestor măsuri începând cu 1 aprilie 2025, până la aprobarea bugetului pe 2026;
- Acordarea unei singure zile de concediu de odihnă suplimentar;
- Suspendarea aplicării HCL nr. 620/2024 pe durata acestor măsuri.
În loc de menținerea drepturilor, asistăm la o diminuare compensatorie, justificată de consultările cu sindicatele și de buletinele DSP privind condițiile de muncă – documente tehnice invocate pentru a impune reducerile într-o formă „negociată”.
Inconsecvență administrativă sau presiune bugetară reală?
Această alunecare de la o hotărâre de menținere a salariilor (HCL nr. 8/2025) la una care propune tăieri „temporare” indică fie lipsa unui plan bugetar coerent, fie o manipulare strategică a angajaților pentru a obține consensul social în fața unui colaps financiar iminent.
Faptul că aceste măsuri vin în contradicție cu angajamentele de la începutul anului, fără o consultare reală a angajaților (ci doar cu sindicatele), ridică semne de întrebare privind transparența, respectarea drepturilor salariaților și competența în planificarea bugetului local.
Implicațiile juridice ale măsurilor propuse: între legalitate și conflict de muncă latent
Reducerea temporară a salariilor și a sporurilor, chiar sub umbrela unei hotărâri de consiliu local, trebuie analizată prin prisma dreptului muncii, a jurisprudenței Curții Constituționale, a Codului Administrativ și a principiilor stabilite în deciziile instanțelor de contencios administrativ. Din analiza proiectului de HCL privind diminuarea cheltuielilor salariale, reies mai multe probleme juridice majore:
Legalitatea limitării drepturilor salariale deja câștigate
Potrivit art. 41 din Constituția României, „salariul și celelalte drepturi derivând din raporturile de muncă nu pot fi limitate decât în condițiile legii”. Or, drepturile salariale ale funcționarilor și ale personalului contractual din instituțiile publice sunt stabilite prin acte normative, contracte colective și hotărâri de consiliu – în cazul de față HCL nr. 8/2025 și HCL nr. 297/2024.
Reducerea acestor drepturi printr-o nouă hotărâre ulterioară, fără o modificare a cadrului legal superior, poate fi considerată abuzivă, afectând grav securitatea raporturilor de muncă și principiul neretroactivității actelor administrative cu caracter individual.
Discriminarea salarială între instituții și angajați
Art. 1 alin. (2) din noul proiect de HCL introduce o diminuare a salariilor de bază doar pentru personalul ASSC, astfel încât venitul final să fie comparabil cu cel al altor instituții subordonate Consiliului Local.
Această abordare este discutabilă din punct de vedere juridic:
- încalcă principiul egalității de tratament consacrat de Codul Muncii și de legislația europeană;
- poate genera litigii individuale sau colective din partea personalului vizat, întrucât măsura afectează doar o anumită categorie de salariați fără justificare obiectivă transparentă.
Încălcarea principiului predictibilității și al consultării reale
Deși se invocă consultarea sindicatelor în data de 18.03.2025, nu există dovezi că salariații au fost informați complet și prealabil, astfel încât să existe un acord real asupra reducerilor. Mai mult, sindicatele nu pot negocia diminuarea unor drepturi legale deja câștigate, ci doar aspecte punctuale care nu afectează drepturi prevăzute în HCL-uri în vigoare.
Aceasta poate duce la:
- contestații ale actului administrativ în contencios;
- sesizarea Inspectoratului Teritorial de Muncă, în cazul în care angajații nu își primesc salariile prevăzute de HCL 8/2025;
- sesizări penale pentru abuz în serviciu, dacă se va dovedi că decidenții au aplicat hotărârea fără temei legal suficient.
Suspendarea HCL 620/2024 – un act administrativ cu efecte retroactive?
Proiectul propune suspendarea unei alte HCL (nr. 620/2024), fără a explica clar impactul juridic sau raportul dintre aceasta și drepturile stabilite anterior. Orice act administrativ trebuie să respecte principiile legalității, proporționalității și motivării, altfel poate fi anulat în instanță.
Ar mai fi de menționat în acest context, faptul că Laurențiu Dițu, secretarul general al municipiului Ploiești a opinat în două situații similare, în sensul că a refuzat să contrasemneze HCL 51/25.02.2025 prin care s-a revocat HCL 624/2024, prin care s-a aprobat retragerea din ADI Deșeuri a Ploieștiului și HCL 52/25.02.2025, prin care a fost anulată aprobarea contractului de delegare a salubritării aprobat ărin HCL 5/2025. Am sublinat acest lucru pentru că domnia sa este pus în situația de a se contrazice dacă va semna proiectul de HCL care urmează să fie propus, despre care am vorbit. Ce inseamnă dacă nu va avea nicio obiecție și va semna? Înseană că e un ipocrit, o slugă jalnică a actualului primar care încalcă legile țării după cum i se cere. Să nu uităm că și Mihaela Lucia Constantin, directoarea Serviciului juridic s-a opus la aprobarea HCL 51 si Hcl 52..așa că rămâne cum am stabilit.
Intransigent.ro va monitoriza indeaproape evolutia situatiei si va reveni cu detalii dupa sedinta programata pentru 24 martie.
