- ADOR a acționat pentru interesele argeșenilor lăsați fără apă potabilă
- O decizie administrativă, nu un accident
- Posibile infracțiuni: abuz în serviciu, neglijență și punerea în pericol a sănătății publice
- Cazul Vidraru se adaugă dosarului penal deschis pe situația de la Paltinu
- Statul, în fața propriei responsabilități
ADOR a acționat pentru interesele argeșenilor lăsați fără apă potabilă
Statul român este pus oficial sub anchetă penală, după ce decizii administrative deliberate au compromis accesul la apă potabilă pentru zeci de mii de cetățeni. Alianța pentru Drepturile Omului din România a depus ieri 26 februarie 2026 o plângere penală in rem la Parchetul General în cazul barajului Vidraru, la doar o lună după sesizarea similară privind lacul Paltinu.
Demersul juridic, fără precedent în această formă, deschide calea unei anchete penale care vizează direct lanțul decizional instituțional ce a permis golirea lacului Vidraru în condiții care au dus la contaminarea apei potabile și la privarea populației de acces la apă sigură pentru o perioadă ce depășește cinci luni.
Potrivit datelor oficiale invocate în plângerea penală, peste 40.000 de locuitori ai municipiului Curtea de Argeș și ai localităților limitrofe au fost lipsiți de acces la apă potabilă sigură, după ce golirea controlată a lacului a destabilizat echilibrul hidrologic și a compromis calitatea apei captate.
Analizele efectuate de autoritățile competente au confirmat prezența bacteriei Clostridium perfringens în rețeaua publică, un indicator microbiologic clar al contaminării apei destinate consumului uman.
O decizie administrativă, nu un accident
Plângerea penală depusă la Direcția Națională Anticorupție București arată că situația nu a fost rezultatul unui fenomen natural imprevizibil, ci consecința directă a unei decizii administrative planificate, avizate și executate de instituții ale statului român.
Golirea lacului Vidraru a fost realizată de Hidroelectrica SA, companie aflată sub controlul statului, în baza unor avize și aprobări emise de autoritățile competente în domeniul gospodăririi apelor și protecției mediului.
Consecințele au fost imediate și previzibile: mobilizarea sedimentelor acumulate în decenii, creșterea masivă a turbidității și compromiterea procesului de tratare a apei destinate populației.
În plângerea penală se arată explicit că autoritățile chiar până la Ministerul mediului, inclusiv, aveau obligația legală de a preveni exact acest scenariu.
Nu au făcut-o.
Posibile infracțiuni: abuz în serviciu, neglijență și punerea în pericol a sănătății publice
Sesizarea penală solicită procurorilor să investigheze fapte ce pot întruni elementele constitutive ale unor infracțiuni grave, inclusiv:
– abuz în serviciu,
– neglijență în serviciu,
– infracțiuni contra sănătății publice.
Potrivit documentului, funcționarii publici care au avizat și aprobat operațiunea aveau obligația legală de a proteja sănătatea populației și de a preveni deteriorarea calității apei potabile.
Încălcarea acestor obligații nu mai ține de sfera erorii administrative.
Intră în sfera răspunderii penale.
Plângerea solicită explicit identificarea tuturor persoanelor responsabile, indiferent de funcția ocupată, inclusiv la nivel ministerial, dacă probele vor confirma implicarea acestora în procesul decizional.
Cazul Vidraru se adaugă dosarului penal deschis pe situația de la Paltinu
Acțiunea penală privind Vidraru vine la doar o lună după depunerea unei plângeri similare în cazul lacului Paltinu, unde golirea acumulării a dus la întreruperea alimentării cu apă pentru numeroase localități din județul Prahova.
În ambele situații, schema este identică:
– goliri controlate aprobate administrativ,
– lipsa rezervelor funcționale de apă potabilă,
– populație expusă la riscuri majore,
– intervenții tardive sub formă de cisterne, ca soluții de avarie.
Aceste intervenții reactive nu pot înlocui obligația statului de a asigura continuitatea serviciului public de alimentare cu apă.
Statul, în fața propriei responsabilități
Depunerea plângerii penale la Parchetul General marchează un moment critic: pentru prima dată, lanțul decizional care a permis compromiterea apei potabile pentru zeci de mii de cetățeni este supus controlului penal.
Nu mai este o dezbatere tehnică.
Este o chestiune de răspundere.
Procurorii sunt acum obligați legal să stabilească dacă deciziile administrative luate au încălcat legea penală și au pus în pericol sănătatea publică.
În joc nu este doar trecutul, pentru că și în prezent peste 40.000 de români sunt nevoiți să trăiască fără apă potabilă, la mîna autorităților locale, sub stresul zilnic al aprovizionării..
Ci capacitatea statului de a răspunde în fața propriilor cetățeni atunci când îi lasă, la propriu, fără apă.
