În luna martie, dintre monedele din UE, Forintul şi Leul au marcat pe pieţele financiare cele mai mari scăderi faţă de Euro, de cca 2,9% şi, respectiv, 1,3%. „Europa s-a aflat în ultima perioadă într-una dintre cele mai grele situaţii din ultimii ani, pe fondul unui cumul de factori: Ciprul a fost recent într-o criză extremă, rezolvată la limită şi prin măsuri care au stimulat aversiunea investitorilor faţă de risc; situaţia politică din Italia a rămas încă nerezolvată, neajungându-se la formarea unui guvern şi conducând la scăderea ratingului de ţară de către agenția de rating Fitch; cu câteva săptămâni în urmă, guvernele din Bulgaria şi Slovenia s-au prăbuşit. Monedele din regiune au urmat tendinţa de depreciere asociată scăderii Euro în faţa Dolarului american; moneda unică europeană s-a depreciat în primul trimestru cu cca 2,8% comparativ cu cea americană„, a arătat Silviu Pojar, Sales Manager la Noble Securities- sucursala România, membru al grupului financiar european Getin Noble Bank Groups of Companies & Getin Holding.
Luna trecută, Zlotul polonez a scăzut cu cca 0,68% faţă de Euro, iar Coroana cehă cu 0,32%.
„De subliniat, de asemenea, că în ultima perioadă am asistat la reducerea considerabilă a dobânzilor de referință în regiune„, a precizat Silviu Pojar. Banca centrală a Poloniei a decis recent reducerea dobânzii de referinţă până la un nivel record minim, în condiţiile în care Polonia înregistrează cea mai lentă creştere economică din ultimii 12 ani (estimată la 1,2% pentru 2013), iar rata şomajului a depăşit 14%. Banca Centrală a Ungariei, la rândul său, a redus dobânda de referinţă la un nivel minim record, în contextul unor aşteptate măsuri neconvenţionale de stimulare economică, în timp ce Banca Naţionala a Cehiei a menţinut, de asemenea, rata dobânzii de referinţă la un nivel minim record.
În martie, Lira sterlină a înregistrat o corecţie, apreciindu-se cu aproximativ 2% comparativ cu Euro. Coroana suedeză a crescut, în aceeaşi perioadă, cu cca 0,8%, pe fondul unor semnale pozitive privind economia ţării. De altfel, per ansamblul primului trimestru, Coroana suedeză a înregistrat cea mai mare apreciere a unei monede din UE faţă de moneda unică europeană, de cca 2,4%; moneda suedeză a fost secondată de Leu, care, în pofida deprecierii din martie, a încheiat primele trei luni ale anului cu un avans de 0,7% comparativ cu Euro. Leul a rămas în zona „pozitivă” întrucât moneda națională acumulase o apreciere semnificativă în prima parte a anului, în contextul anunţului făcut de JP Morgan privindincluderea obligaţiunilor României în indicele băncii pentru bondurile guvernamentale de pe pieţele emergente.
Coroana Suedeză şi Leul au fost singurele două monede din UE care pe primul trimestru au marcat o creștere faţă de Euro. După primele trei luni ale anului, pe „podiumul” scăderilor fata de Euro s-au aflat Forintul cu 4,4%, Lira sterlină cu 3,8%, Zlotul polonez şi Coroana Cehă cu cca 2,5%.
„Perioada care urmează nu va fi mai uşoară pentru Europa nici din punct de vedere politic, nici economic şi deci nici pe pieţele financiare; pe lista situaţiilor „fierbinţi” se află Italia, unde impasul politic continuă şi Slovenia, cu un sistem bancar care a adunat credite neperformante semnificative şi unde noul guvern va încerca să consolideze băncile cu probleme şi să ia o serie de alte masuri- inclusiv nepopulare- în încercarea de a evitaun acord de bailout cu instituţiile financiare internaţionale. Monedele pot suporta variaţii majore în viitorul apropiat, aşa încât investitorii pe pieţele financiare trebuie să fie foarte vigilenţi la mişcările bruşte„, a arătat Silviu Pojar.
