Inspirată de existenţa Universităţii Populare Nicolae Iorga de la Vălenii de Munte, un grup de intelectuali români, cum sunt: inginer Mircea Cozma, economistul Gheorghe Pavel, profesorul Nicolae Boaru, dr. Gheorghe Răileanu, primarul oraşului Cimişlia, academicianul Nicolae Dabija, profesor Parascovia Colţea s-a înfiinţat la data de 15 ianuarie 2011.
În ziua de 26 august 2011 s-a desfăşurat această conferinţă dedicată evenimentului aniversar, la care au participat oaspeţi din România, intelectuali şi elevi din Chişinău şi Raionul Cimişlia.
Lucrările Conferinţei au fost deschise de doamna profesor Parascovia Colţea, preşedinte executiv al Biroului de conducere al Academiei şi moderate de preşedintele de onoare, academicianul Nicolae Dabija.
În cadrul lucrărilor conferinţei s-au prezentat interesante şi documentate alocuţiuni, bine apreciate de către participanţi
Academicianul Nicolae Dabija, poet, prozator şi publicist, bine cunoscut în Basarabia şi în România, născut în localitatea Răzeni, Raionul Cimişlia şi-a amintit cu emoţie de propunerea făcută de către primarul oraşului Cimişlia pentru înfiinţarea acestui for de cultură. În continuare a făcut o incursiune în istoria Basarabiei şi a meleagurilor cimişliene. Susţine ideea realizării unei istorii a acestor meleaguri şi se angajează să-şi aducă aportul. Această istorie trebuie să evidenţieze contribuţia unor mari personalităţi la înfăptuirea unirii din 1918, cum au fost profesorul Ion Inculeţ, preşedinte al Sfatului Ţării şi Ileana Alistar, singura femeie din Sfatul Ţării. Situaţia Poporului Român din Basarabia în cei 20 de ani de independenţă se aseamănă cu deplasarea lui Moise prin pustie. Îşi exprimă părerea că la 27 august 1991, primul parlament din Republica Moldova trebuia să voteze unirea cu România şi nu independenţa. Face apel la toţi participanţii să-şi unească eforturile pentru educarea tinerilor în scopul cunoaşterii limbii române, a istoriei poporului român şi a respectării tradiţiilor culturale ale poporului român. Să ne călăuzim în viaţă după poveţele şi exemplele de muncă şi viaţă ale înaintaşilor. În încheiere a oferit Academiei Populare lucrarea literară „Tema pentru acasă”.
Profesorul Theodor Codreanu de la Liceul Mihail Kogălniceanu din Huşi, critic literar, membru al Uniunii Scriitorilor din România, se află pentru a treia oară în Basarabia, la invitaţia academicianului Nicolae Dabija, care prin activitatea de scriitor şi publicist la Literatura şi Arta este urmaşul lui Grigore Vieru. Prezintă etimologia şi un scurt istoric al Basarabiei, procesul de deznaţionalizare a românilor din Basarabia după 1812 de către Rusia ţaristă şi după 1944, de către Rusia bolşevică. Evidenţiază contribuţia poetului Mihai Eminescu la dezvoltarea conştiinţei naţionale şi a populaţiei din Basarabia. Critică influenţa nefastă a războiului din Transnistria pentru evoluţia situaţiei politice, economice, sociale şi culturale din Republica Moldova. În încheiere, profesorul Theodor Codreanu dăruieşte Academiei Populare, lucrarea literară „Basarabia sau drama sfârşitului”.
Ion Iachim, profesor de economie, scriitor şi jurnalist, evidenţiază faptul că răpirea teritoriului şi viaţa grea a populaţiei dintre Prut şi Nistru l-a inspirat să scrie cu durere, cartea „O istorie a expansiunii ruseşti”, pe care a dăruit-o cu drag bibliotecii Academiei Populare.
Colonelul (rtr) Constantin Chiper, vicepreşedinte al Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor din România şi preşedinte al Asociaţiei „Cultul Eroilor” Prahova a transmis felicitări Academiei Populare din partea Asociaţiei Naţionale „Cultul Eroilor” din România. În continuare, a prezentat un scurt istoric al Pactului Ribbentrop-Molotov şi al dezastrului pe care l-a produs în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa. De asemenea, a evidenţiat contribuţia Armatei Române şi a unităţilor militare prahovene la eliberarea în luna iulie 1941, a teritoriilor răpite de Uniunea Sovietică. În încheiere a înmânat bibliotecii Academiei lucrarea „Veterani în slujba patriei”, volumul 4, Revista „România Eroică” şi Revista „Prahova Eroică”. Cu acest prilej, colonelul (rz) Valeriu Severin, vicepreşedinte al Asociaţiei „Cultul Eroilor” Galaţi, a donat bibliotecii Liceului „Mihai Viteazu” din Cimişlia 200 de cărţi de literatură beletristică şi istorică.
Lidia Constantinescu, scriitoare, fiica fostului comisar de poliţie în perioada interbelică din Cimişlia, născută în acest oraş, domiciliată în Bucureşti a prezentat cu mari emoţii placheta de poezii „Treci inimă Prutul”.
Profesorul Nicolae Boaru, directorul Bibliotecii „Nicolae Iorga” din Ploieşti, neobosit cărturar, a ajutat la îmbogăţirea fondului de carte la Biblioteca orăşenească şi la şcolile din Cimişlia şi din alte localităţi din Republica Moldova. Se va strădui să mai aducă cărţi la biblioteci şi să ajute bibliotecarii în organizarea şi desfăşurarea unor activităţi educative.
Ziaristul Gheorghe Marinescu, patronul şi directorul Ziarului Ploieştii, săptămânal dependent de prahoveni felicită pe toţi cei care au contribuit la înfiinţarea Academiei Populare. Se angajează să publice materiale despre viaţa şi activitatea cetăţenilor din Republica Moldova, inclusiv din Raionul Cimişlia. A dăruit o medalie jubiliară din partea Consiliului judeţean şi a Prefecturii Prahova.
Ioan Şalaru, ministrul mediului în guvernul din Republica Moldova, născut în Cimişlia îşi exprimă bucuria pentru înfiinţarea Academiei Populare, ca instituţie de cultură şi recomandă Biroului Executiv să fie atraşi la acţiunile sale şi elevii din oraş şi raion.
Doctorul Gheorghe Răileanu, fondatorul şi animatorul activităţilor din cadrul Academiei mulţumeşte celor prezenţi la activităţile Academiei Populare şi îşi exprimă speranţa că pe viitor se vor organiza acţiunile la fel de bine şi chiar la un nivel superior.
Andrei Vacarciuc, deputat în parlamentul Republicii Moldova, până nu demult, fost preşedinte al Consiliului Raional, îşi exprimă bucuria pentru naşterea acestei instituţii de cultură şi-i promite primarului Gheorghe Răileanu să participe la organizarea altor acţiuni educative în cadrul Academiei.
Lucrările conferinţei s-au încheiat cu imnul Limba Noastră.
col. (rtr.) Constantin Chiper
preşedintele Asociaţiei „Cultul Eroilor” Prahova
vicepreşedinte al Asociaţiei Naţionale „Cultul Eroilor” din România
