Urmaresc de fiecare data cu placere emisiunile lui Stejarel Olaru.
Nu mai tarziu de cateva seri in urma, pentru a nu stiu cata oara in ultimul timp, se vorbea iar despre Ceausescu.
De data asta indirect. Dar tot despre el.
Subiectul direct era legat de Mihai Pacepa.
Imi auc aminte cum, inainte de Revolutie sau ce o fi fost ea, savuram in surdina lectura „Orizonturi Rosii” pe Radio Europa Libera.
Poate ca erau acele momente de vina sau poate varsta sau orice altceva, dar, atunci, Pacepa mi se parea un erou.
Acum ?! Acum am mai crescut. Consider ca omul care a slujit 30 de ani la cel mai inalt nivel comunismul,cu toate beneficiile functiei si ale sistemului, omul care (din propriile declaratii) atunci cand scaunul a inceput sa se clatine a ales sa paraseasca tara, ca sa-i fie comod, omul care pur si simplu s-a spalat pe maini, pozand in victima, nu mai este nicidecum eroul copilariei mele.
Acum, pentru mine, Pacepa este un TRADATOR.
Oricine isi poate da seama ca, avand informatiile pe care le avea, orice tara occidentala l-ar fi primit cu bratele deschise, iar huzurul ar fi continuat. Normal ca are de ce sa se teama si sa nu-si arate fata in continuare.
Pentru cititorii care au prins bine si viata dinainte de 89. Vi-l mai amintiti pe Ceusescu in ’67, in „scena balconului”, cand blama URSS ca a invadat Cehoslovacia?
Va mai amintiti marea aceea de oameni care-l aclama toata intr-o singura suflare? Daca va uitati atent in multime, ati fi vazut oameni care ii trimiteau bezele. Acelea erau gesturi spontane ale unor oameni care chiar il credeau. Si-l credeau fara nicio urma de indoiala, fara a fi cuprinsi de paranoia noastra de acum. Fara nicio alta intentie ascunsa. Oameni care nu erau deloc putini.
Va intreb. Cine a obligat-o pe regina Marii Britanii sa il plimbe pe Ceausescu cu caleasca? Nu cred ca a venit Securitatea s-o oblige sa ii faca un hatar dictatorului. Acelasi care a avut „tupeul” sa-i ceara lui Gorbaciov Basarabia in conditiile in care conducatorii nostri de acum fac sluj peste tot si se pleaca in fata fiecarui delegat strain. In atare conditii, se mai pune problema sa le si ceri ceva?
De acord cu voi. Ceausescu a fost un tiran, si inca nu unul mic. Tirania i-a fost si ea intretinuta de toti cei din jurul sau. Din motivele pe care le-a avut si Pacepa sau din altele. Toti lingaii din jurul lui au contribuit la asta. Bun. Copiii lui au beneficiat de toate favorurile. In acelasi timp, nu putem nega faptul ca acestia au trait si intr-o lume reala si nu stiu cat de mult i s-ar fi putut opune. La fel, nu stiu daca m-as fi bucurat sa fiu in locul lor.
Revenind la lingai… Va amintiti bancul despre Adrian Paunescu care-l ruga pe Ceausesu sa nu mai manance atatia ardei iuti pentru ca a doua zi urma sa-l pupe-n fund?
In jurul lui Ceausescu au huzurit si i-au intretinut paranoia, tirania, megalomania, cultul personalitatii, ziceti-i cum vreti, multi parinti sau bunici ai tarii asteia. Aceeasi care huzureau datorita pozitiei politice si pe ai caror copii sau nepoti i-au crescut in puf, trimitandu-i apoi in Parlament. Ii vedem astazi in cele mai inalte functii politice, in mediul de afaceri (deh, au avut cu ce sa-si inceapa afacerile la timp!), ii vedem facand rating pe la TV.
Mult prea putini dintre ei au platit. Cumva, trebuia inchisa gura „boborului” si trebuia sa se dea lectii in asa fel incat ei sa traiasca bine merci in continuare. Insa, mult prea multora dintre ei- urmasi de comunisti inraiti si cu limbile lungi- le e bine in continuare. Si lui Pacepa ii e la fel de bine.
Cu totii l-am fi impuscat pe Ceausescu in decembrie 1989. Noi, norodul, din disperare si manipulati fara scrupule- asa cum suntem si acum- de catre cei care aveau tot interesul ca tiranul sa taca cat mai repede.
Eu, una, cred c-ar fi fost tare interesant ca Ceausescu sa mai traiasca un timp. Cu siguranta, am fi aflat atat de multe lucruri si poate ca soarta noastra a tuturor ar fi fost alta. Insa, din nou, o situatie care va ramane fara raspuns si doar un ipotetic „ce-ar fi fost daca….?”
Asa ca, dragilor, mai multa prudenta din partea voastra nu ar strica. Si, nu uitati, „cine e nevinovat sa arunce primul piatra”!
