Decizia recentă a Curții Constituționale de a respinge candidatura Dianei Șoșoacă ridică întrebări legate de competențele sale, întrucât validarea candidaturilor electorale este responsabilitatea exclusivă a Biroului Electoral Central (BEC), conform Legii nr. 208/2015. Curtea Constituțională a României (CCR) nu are atribuții directe în această privință, potrivit Legii nr. 47/1992 și Constituției României, care reglementează strict atribuțiile sale. Cu toate acestea, CCR a intervenit în această chestiune, generând o dezbatere amplă în jurul posibilei sale depășiri de competențe.
De ce nu are CCR atribuții legale directe în acest caz?
Conform legislației electorale din România, Biroul Electoral Central este autoritatea responsabilă de organizarea și desfășurarea alegerilor, inclusiv de validarea sau respingerea candidaturilor.
O să argumentez cu articole de lege relevante pentru a clarifica competențele Biroului Electoral Central (BEC) și ale Curții Constituționale a României (CCR) în contextul validării candidaturilor.
1. Biroul Electoral Central (BEC)
Conform Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și Camerei Deputaților și organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, Biroul Electoral Central are atribuția de a valida sau respinge candidaturile.
Art.44 din Legea nr. 208/2015 specifică atribuțiile BEC, printre care se află și soluționarea contestațiilor privind candidaturile:
– Art. 44 (1): „Biroul Electoral Central veghează la organizarea și desfășurarea alegerilor în mod unitar la nivelul întregii țări.”
– Art. 44 (2): „Biroul Electoral Central soluționează contestațiile privind înregistrarea candidaturilor în termenul stabilit de lege.”
Acest articol evidențiază clar că BEC are competența de a decide asupra înregistrării candidaturilor și a contestațiilor aferente.
2. Curtea Constituțională a României (CCR)
CCR nu are atribuții directe în validarea candidaturilor pentru alegeri. Competențele Curții Constituționale sunt reglementate de Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea CCR și de Constituția României. Curtea se ocupă de:
– Controlul constituționalității legilor și ordonanțelor.
– Soluționarea excepțiilor de neconstituționalitate.
– Soluționarea conflictelor juridice de natură constituțională între autoritățile statului.
Nu există o prevedere în aceste legi care să permită CCR să analizeze validarea candidaturilor pentru alegeri.
Conform Articolului 146 din Constituția României, atribuțiile CCR sunt următoarele:
– Art. 146 lit. a): „Se pronunță asupra constituționalității legilor, înainte de promulgarea acestora.”
– Art. 146 lit. d): „Soluționează conflictele juridice de natură constituțională între autoritățile publice, la cererea Președintelui României, a unuia dintre președinții celor două Camere, a primului-ministru sau a președintelui Consiliului Superior al Magistraturii.”
Aceste articole evidențiază că CCR nu are competență de a interveni în validarea sau invalidarea candidaturilor.
Articolul 44 din Legea nr. 208/2015 detaliază clar faptul că BEC soluționează contestațiile legate de candidaturi. Acesta are atribuții precise în ceea ce privește înregistrarea candidaților și soluționarea contestațiilor privind aceste înregistrări.
Problema abuzului constituțional
Decizia CCR de a se pronunța asupra unei contestații legate de candidatura Dianei Șoșoacă ridică suspiciuni de abuz constituțional, deoarece Curtea ar fi depășit limitele legale ale atribuțiilor sale. În timp ce CCR are puterea de a soluționa conflicte constituționale, soluționarea unor contestații electorale este în mod clar dincolo de prerogativele sale, conform legislației actuale.
În mod normal, democratic, conform legilor în vigoare, validarea candidaturilor este responsabilitatea Biroului Electoral Central, iar contestațiile privind acest proces se rezolvă inițial la nivelul BEC și, ulterior, pot fi atacate la instanțele de drept comun. CCR nu are atribuții legale directe de a se pronunța asupra candidaturilor validate sau invalidate de BEC, deoarece acest aspect nu face parte din prerogativele sale constituționale sau legale.
Astfel, orice contestație privind o candidatură, inclusiv cea a Dianei Șoșoacă, trebuia soluționată de BEC sau, ulterior, de instanțele de drept comun, și nu de CCR.
Acest tip de acțiune ridică o întrebare crucială: cum se poate preveni o astfel de depășire a competențelor instituționale într-un viitor electoral?
Soluții posibile pentru a preveni astfel de situații
Pentru a evita repetarea unor astfel de situații, ar fi necesare următoarele măsuri:
1. Clarificarea legislativă a competențelor Curții Constituționale: O modificare legislativă care să detalieze mai clar limitele de acțiune ale CCR în materie electorală ar fi o soluție esențială. De exemplu, legiuitorul ar putea specifica în mod explicit că soluționarea contestațiilor privind candidaturile este exclusiv de competența BEC și a instanțelor de drept comun, fără posibilitatea de intervenție a CCR în aceste aspecte.
2. Revizuire constituțională pentru introducerea unor mecanisme de supraveghere: O altă soluție ar fi revizuirea Constituției, care să permită introducerea unui mecanism de supraveghere a deciziilor CCR, cel puțin în privința acelor decizii care ridică suspiciuni de abuz de competență. Deși deciziile Curții sunt definitive și obligatorii conform articolului 147 din Constituție, astfel de măsuri ar putea oferi o cale legală pentru a corecta eventualele erori sau abuzuri.
3. Consolidarea controlului democratic: Parlamentul ar putea avea un rol mai activ în supravegherea modului în care Curtea își exercită atribuțiile. Prin proceduri parlamentare, eventualele derapaje sau abateri de la normele constituționale ar putea fi investigate, fără a afecta însă independența deciziilor judecătorilor CCR.
Paradoxul juridic al deciziilor CCR
Deși CCR s-a pronunțat într-o chestiune care nu intră în competența sa, decizia devine definitivă și obligatorie. Potrivit articolului 147 din Constituție, deciziile Curții Constituționale nu pot fi atacate sau revizuite. Acest lucru creează un paradox juridic: chiar dacă o decizie este controversată din perspectiva competențelor, ea rămâne parte a ordinii de drept și este imposibil de contestat pe fond. Rămâne discuția legată de corupția din justiție care, în acest condiții ale unui posibil abuz constituțional generează mari probleme funcționării României. Indiferent că este vorba despre Diana Șoșoacă sau alt candidat la alegerile prezidențiale, ceea ce s-a întâmplat în cazul deciziei de respingere a candidaturii venită de la nivelul cel mai înalt al justiției române, pune democrația în umbră, o omoară pur și simplu.
Concluzie
Decizia CCR de a respinge candidatura Dianei Șoșoacă poate fi interpretată ca un **abuz constituțional**, întrucât Curtea a intervenit într-o chestiune care ar trebui să fie exclusiv în competența Biroului Electoral Central. Din păcate, din cauza caracterului definitiv și obligatoriu al deciziilor CCR, nu există o cale legală de a contesta sau revizui această hotărâre. Soluția ar fi o clarificare legislativă și o eventuală revizuire constituțională care să asigure o delimitare clară a competențelor instituțiilor implicate în procesele electorale.