Prevederi provocatoare pentru presa in relatia cu justitia in ultima forma a proiectului de ghid privind relatia dintre sistemul judiciar din romania si mass-media supus consultarii publice:
– Informatiile privind existenta unei plangeri sau denunt pe rolul organelor de urmarire penala referitoare la posibila savarsire a unor fapte de natura penala, precum si datele cuprinse in aceste acte de sesizare nu sunt publice.
– Reprezentantilor mass-media nu le pot fi eliberate fotocopii sau extrase din actele sau inscrisurile referitoare la probele din dosarele aflate pe rolul organelor de urmarire penala si nici còpii ale inregistrarilor audio/video realizate in cadrul procedurii de identificare si retinere a persoanelor sau executare a mandatului, de arestare si de flagrant.
-Liberul acces al publicului in sala de judecata si natura publica a sedintelor de judecata trebuie pus in balanta cu dreptul oricarei persoane la respectarea vietii sale private si de familie. Principiul de baza este ca sedintele sa fie accesibile tuturor, inclusiv presei, insa instanta va aprecia, acolo unde este cazul, daca accesul publicului in sala de judecata trebuie restrictionat sau interzis. Presedintele completului poate sa instituie interdictii sau sa impuna restrictii care tin de specificul cauzei deduse judecatii. In cazul in care presedintele decide sa interzica accesul publicului si al reprezentantilor mass-media in sala de judecata pe durata desfasurarii sedintei, motivele luarii acestei decizii se comunica intotdeauna in mod public.
Factori ce pot juca un rol in decizia de a restrictiona sau interzice accesul in sala de judecata sunt: dreptul partilor din proces la respectarea vietii private si de familie; pastrarea ordinii publice in instanta; securitatea nationala; natura cauzei judecate (litigiu penal, civil sau administrativ); dreptul la un proces echitabil; prezumtia de nevinovatie; influentarea partilor prin prezenta mass-media, in mod special a presei audiovizuale; interesul functionarii normale a justitiei; autoritatea, independenta si impartialitatea judecatorului.
-In inregistrarile audio si video partile, martorii si ceilalti participanti la proces pot aparea numai cu incuviintarea completului de judecata si daca nu au exprimat obiectii in acest sens. In cauzele penale, completul de judecata nu va aproba ca persoanele inculpate sa fie filmate, cu exceptia situatiei in care inculpatul nu are obiectii. De asemenea, in cauzele penale, victimele nu pot fi filmate fara acordul acestora, ele fiind, prin definitie, participantii vulnerabili la procedurile judiciare.
-Echipele de filmare care au primit aprobare pot inregistra cadre largi cu publicul din sala de judecata sau din alte parti ale sediului instantei, fara a fixa cu obiectivul camerei de filmat o anumita persoana din public.
– Dreptul la liberul acces la informatii de interes public poate fi restrans si atunci cand, in imprejurari speciale, instanta apreciaza ca publicitatea ar fi de natura sa aduca atingere intereselor justitiei.
– Publicul trebuie sa poata participa la sedinta de judecata fara a avea preocuparea ca va fi filmat. Daca persoane din public doresc sa discute cu presa, o pot face in afara cladirii instantei.
– Evidentele speciale ale instantei care presupun confidentialitate, precum si cele privind autorizarea efectuarii perchezitiilor, confirmarea si autorizarea interceptarilor si inregistrarilor convorbirilor telefonice nu pot fi consultate de reprezentantii mass-media.
– Furnizarea de informatii de interes public privind activitatea judiciara poate fi restransa in interesul moralitatii, al ordinii publice ori al securitatii nationale sau cand o impun interesele minorilor ori protectia vietii private a partilor in proces sau a altor persoane.
-Pentru a nu prejudicia reintegrarea in societate a persoanelor condamnate, dupa executarea hotararii nu vor fi furnizate informatii in legatura cu infractiunea comisa anterior, cu exceptia cazului in care persoanele condamnate au consimtit in mod expres la divulgarea identitatii lor sau faptele respective sunt din nou de interes public.
– In cadrul procesului civil, intrucat litigiul priveste doar raporturile dintre parti, caracterul public al informatiilor care rezulta din activitatea de judecata este mai putin pronuntat si ca atare interesul publicului este mai redus. De aceea, dreptul la respectarea vietii private si de familie poate determina limitari importante a accesului reprezentantilor mass-media la aceste informatii.
Cum pot sa isi expuna opinia reprezentantii presei si asociatiile profesionale si sindicale media prin platforma virtuala de consultari publice Vocea Ta?
-Acceseaza www.transparenta.ro
-Completeaza formularul de inregistrare, selectand domeniul de interes Mass-media, precum si alte domenii legislative de interes pentru ei
-Acceseaza consultarea publica nationala „Accesul presei la dosarele justitiei” si studiaza detaliile Proiectului de Ghid privind relatia dintre sistemul judiciar din Romania si mass-media, formulandu-si propriile sugestii, propuneri si recomandari
-Isi exprima opinia pe forumul de discutii sau ataseaza un document propriu de pozitie pana cel tarziu miercuri, 30 mai 2012, ora 16, tinand cont de recomandarile din Modelul de elaborare a propunerilor catre initiatorii consultarilor publice
Opiniile colectate prin platforma virtuala Vocea Ta vor fi transmise Consiliului Superior al Magistraturii, cu solicitarea unui raspuns scris privind preluarea recomandarilor formulate in forma finala a ghidului sau motivarea justificata a nepreluarii recomandarilor, in baza art. 11 al 3 din Legea 52/2003.
Jurnalistii si organizatiile profesionale si sindicale ale acestora care se vor inregistra pe platforma virtuala Vocea Ta vor primi in viitor, gratuit, alerte legislative pe domeniul mass media pentru a sti din timp ce li se pregateste de catre Consiliul Superior al Magistraturii, Consiliul National al Audiovizualului, Ministerul Justitiei sau alte autoritati care le reglementeaza interesele si a-si putea exprima public opinia.
Standarde internationale de referinta in relatia presei cu justitia:
– Rezoluţia (1003) 1993 şi Rcomandarea (1215) 1993 privind etica jurnalistică, APCE, 1993
– Principiile de la Madrid privind relaţia dintre mass-media şi independenţa judiciară, ECOSOC, 1994
– Rec (2003)13 privind furnzarea de informaţii prin intermediul mass-media în egătură cu procesele penale, CM al CoE, 2003
– Declaratia privind libertatea discursului politic in media, CM al CoE, 2004
– Raport justiţie, societate şi media, RECJ, 2012.
Linkuri utile:
http://www.romaniacurata.ro/ltfont-colorblackgtspune-le-membrilor-csm-ce-crezi-despre-libertatea-d-2826.htm
http://www.membricsm.ro/justitia-vs-presa-istoria-recenta-a-unei-initiative-ce-a-generat-dezbateri-aprinse/
http://www.activewatch.ro/stiri/FreeEx/Organiza-iile-de-media-cheam-jurnali-tii-la-protest-mpotriva-ghidului-propus-de-CSM-391.html
http://www.csm1909.ro/csm/index.php?cmd=01
www.infocsm.ro
Informatii de context
Proiectul de consultare a fost manageriat prost: nu a fost popularizat suficient, nu s-a determinat presa sa participe, nu au fost implicate ONG-urile in domeniu sau institutiile de profil, nu s-au cunoscut formele textului nici macar de membrii CSM, nu s-a acordat un timp necesar pentru consultare pe ultima forma, nu s-au postat documentele pe site-ul CSM.
ONG-urile avand ca obiect libertatea de exprimare, precum si institutiile de media (CNA, CRP) nu au fost instiintate de acest proiect.
ActiveWatch-Agentia de Monitorizare a Presei (AW-AMP), Centru Roman de Jurnalism de Investigatie (CRJI) si Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) condamna lipsa de transparenta si de consultare a conducerii CSM cu privire la noul ghid pentru relatia justitie – mass media. Ele protesteaza impotriva adoptarii acestui ghid fara consultarea profesionistilor mass-media.
Cele 3 asociatii cer CSM sa prelungeasca cu cel putin o luna termenul votarii acestui ghid si sa supuna documentul unui proces deschis de consultare publica.
In acest sens, AW-AMP, CRJI si CJI isi ofera disponibilitatea de a facilita acest proces, prin coordonarea relatiei cu organizatiile de media si colectarea propunerilor venite din zona presei.
Propunerile extrem de restrictive privind accesul presei la dosare le fac sa suspecteze ca procesul a fost realizat fara buna credinta cu scopul de a ingreuna accesul presei si al publicului la informatii privind functionarea actului de justitie si pentru a asigura o buna imagine a justitiei.
Necesitatea de a imbunatati actualul Ghid de relatii justitie-presa (Hot CSM nr. 277/2006) si actualul Ghid de relatii al purtatorului de cuvant al CSM cu instantele/parchetele si presa (Hot CSM nr. 542/2008). provine din faptul ca magistratii au sesizat ca aceste reglementari permit accesul jurnalistilor, in lipsa unei acreditari si chiar neinvocand vreun interes, la dosare inclusiv interesand viata privata sau ca deseori sunt fotocopiate stenograme care apar apoi in presa desi discutiile redate nu au legatura directa cu cazul instrumentat.
Pe de alta parte jurnalistii au sesizat fie ca nu se cunosc prevederile Ghidului actual (desi hotararile din 2006 si 2008 erau publicate, a aparut chiar si un Ghid practic pentru jurnalisti in 2008), fie ca se aplica diferit acest Ghid de catre parchete (PICCJ da copii de pe rechizitorii, DNA refuza acest lucru) sau de catre instante (unele permit accesul presei la orice dosar, altele il restrictioneaza discriminatoriu sau contrar dispozitiilor CSM, unele permit efectuarea de copii, altele doar consultarea dosarului) sau ca unii jurnalisti sunt favorizati de anumiti purtatori de cuvant, ori ca Ghidul e pana la urma un indrumar cand el ar trebui sa fie obligatoriu.
Mai mult, în martie 2011 apăruse noul cod al audiovizualului, în octombrie 2011 intrase în vigoare şi Noul Cod Civil care conţine reglementări specifice în acest domeniu, a apărut un studiu al CEDO în materie de internet şi o fişă tematică a CEDO privind jurisprudenţa dreptului la propria imagine; tot astfel, la nivelul RECJ se lucra la un raport privind relaţia justiţie-presă la nivelul UE (ce tocmai a fost aprobat săptămâna trecută la nivel UE). Astfel a apărut ideea de a actualiza ghidul, de a-l compatibiliza cu noile instrumente, şi de a reglementa chestiunile nelămurite, în scopul de a-i da un caracter obligatoriu şi unitar. Acest lucru a fost asumat de CSM prin adoptarea Strategia de întărire a integrităţii judiciare şi a Planului de acţiune aferent, care la p.5 prevede necesitatea îmbunătăţirii Ghidului de relaţie justiţie-presa, în urma unei consultări cu reprezentanţii mass-media, cu ONG-urile în domeniu, cu purtătorii de cuvânt.
