Cazul Cristian-Mihai Neagu intră într-o nouă etapă. Nu mai vorbim despre presupuneri, interpretări, zvonuri politice sau simple suspiciuni administrative. Vorbim despre un document oficial, semnat, aflat în dosarul de candidatură, care poate arunca în aer liniștea complice din Consiliul Local Ploiești.
Este vorba despre declarația de acceptare a candidaturii depusă de Cristian-Mihai Neagu pentru alegerile parlamentare din 1 decembrie 2024, pe lista Partidului Reînnoim Proiectul European al României – REPER, în Circumscripția electorală nr. 31 Prahova.
Documentul conține o mențiune explozivă: Neagu declară că este membru al partidului REPER.
Nu simpatizant. Nu susținător. Nu simplu candidat invitat pe o listă. Membru REPER.
Această mențiune schimbă tot.
Nu mai este o simplă candidatură. Este declarație oficială de apartenență politică
Până acum, cei care au încercat să minimalizeze cazul au folosit o apărare convenabilă: candidatura lui Neagu pe lista REPER nu ar dovedi, singură, că acesta și-ar fi pierdut calitatea de membru al formațiunii Mișcarea Noi, Ploieștenii, pe lista căreia a fost ales consilier local.
Această linie de apărare s-a prăbușit.
Declarația de acceptare a candidaturii nu este un afiș electoral și nici un text de campanie. Este un înscris oficial, obligatoriu în procedura electorală, semnat de candidat și depus în dosarul candidaturii. Iar legislația electorală prevede că această declarație trebuie să conțină inclusiv apartenența politică a candidatului.
În cazul Neagu, apartenența politică declarată este REPER.
Aceasta este dovada care lipsea. Și tocmai de aceea devine fatală pentru toți cei care au încercat, prin tăcere, eschivă sau sofisme juridice, să îngroape cazul.
Legea partidelor este clară! Al doilea partid înseamnă demisie de drept din primul
Art. 8 din Legea nr. 14/2003 privind partidele politice nu lasă loc de jonglerii politice. Textul prevede că înscrierea unei persoane într-un alt partid politic constituie de drept demisie din partidul al cărui membru a fost anterior.
Așadar, dacă Neagu a declarat oficial, în actul de candidatură, că este membru REPER, atunci se ridică întrebarea esențială: cum putea să mai fie, în același timp, membru al Mișcării Noi, Ploieștenii, formațiunea pe lista căreia fusese ales consilier local?
Răspunsul nu mai poate fi pasat de la o instituție la alta.
Iar Codul administrativ vine cu a doua piesă a mecanismului juridic: mandatul consilierului local încetează de drept înainte de expirarea duratei normale în cazul pierderii calității de membru al partidului politic pe lista căruia a fost ales.
Cu alte cuvinte, dacă Neagu și-a pierdut calitatea de membru al formațiunii pe lista căreia a fost ales, mandatul său trebuia analizat imediat sub aspectul încetării de drept.
Noi sesizări către Prefect și Secretarul General al primăriei Ploiești. Instituțiile nu mai pot pretinde că nu știu
Alianța pentru Drepturile Omului din România formulează noi sesizări către Instituția Prefectului Prahova și către Secretarul General al Municipiului Ploiești, având ca element central această declarație oficială de acceptare a candidaturii.
Până acum, instituțiile au avut o portiță de fugă: „nu există un act oficial suficient”, „nu s-a comunicat hotărârea partidului”, „nu putem verifica statutul politic intern al unui ales local”.
Acum portița s-a închis.
Pentru că înscrisul există. Este semnat. Este oficial. Și spune exact ceea ce instituțiile păreau că nu vor să afle: Neagu a declarat că este membru REPER.
De aici înainte, orice refuz de verificare, orice întârziere, orice răspuns evaziv și orice nouă pasare a responsabilității capătă o altă greutate juridică.
Nu mai vorbim despre prudență administrativă. Vorbim despre posibilă protecție instituțională.
Secretarul General Laurențiu Dițu și protecția administrativă acordată lui Neagu
În răspunsul transmis anterior, Secretarul General al Municipiului Ploiești, Laurențiu Dițu, a susținut că simpla candidatură pe lista REPER nu ar constitui, în lipsa unui act oficial al partidului sau a unei comunicări, o dovadă certă a pierderii calității de membru al partidului pe lista căruia Neagu a fost ales. În același răspuns, Secretarul General a susținut că nu ar avea nici obligația și nici dreptul de a face verificări la partid privind calitatea de membru a consilierului local.
Această poziție era deja discutabilă. Astăzi, în lumina declarației de acceptare a candidaturii, ea devine profund vulnerabilă.
Pentru că nu mai este vorba despre o candidatură simplă. Este vorba despre un act oficial în care consilierul declară apartenența politică la REPER.
Iar dacă, în fața acestui document, Secretarul General continuă să se ascundă în spatele aceleiași formule birocratice, atunci problema nu mai este doar administrativă. Devine una care trebuie analizată sub aspectul răspunderii pentru inacțiune, pentru tolerarea unei posibile situații de nelegalitate și pentru neîndeplinirea atribuțiilor legale privind apărarea legalității în activitatea autorității deliberative locale.
Să fie foarte clar: nu Secretarul General emite ordinul de vacantare. Aceasta este competența prefectului.
Dar Secretarul General nu este portar la arhivă și nici simplu spectator la ședințele Consiliului Local. Funcția sa există tocmai pentru legalitate, procedură și funcționarea corectă a administrației locale.
Iar când apare un document oficial care poate demonstra că un consilier local și-a pierdut calitatea care îi justifica mandatul, pasivitatea nu mai este neutralitate. Este protecție.
Iar protecția administrativă acordată unui ales local aflat sub suspiciunea exercitării nelegale a mandatului poate dobândi, în anumite condiții, o sorginte penală.
Membrii Mișcării Noi, Ploieștenii din Consiliul Local: tăcere, complicitate sau interes politic?
O altă întrebare grea trebuie pusă frontal: ce au făcut membrii Consiliului Local care fac parte din Mișcarea Noi, Ploieștenii?
Vorbim despre formațiunea pe lista căreia Cristian Neagu a fost ales consilier local. Vorbim despre partidul care ar fi trebuit să știe, primul, dacă unul dintre aleșii săi și-a pierdut calitatea de membru. Vorbim despre oameni care au avut obligația politică, morală și publică de a clarifica situația.
În fruntea acestei responsabilități politice se află Șerban Pitic, președintele Mișcării Noi, Ploieștenii.
Ce a făcut conducerea formațiunii? A tăcut? A știut? A permis? A acoperit? A evitat să producă documentele interne care ar fi putut clarifica situația?
Aceste întrebări nu mai pot fi tratate ca simple atacuri politice. Ele decurg dintr-o realitate documentară: Neagu apare într-un înscris oficial declarându-se membru al altui partid.
Dacă Mișcarea Noi, Ploieștenii știa acest lucru și nu a acționat, discutăm despre o acoperire politică. Dacă nu știa, discutăm despre o neglijență gravă în gestionarea propriilor aleși. Dacă a știut și a preferat ca Neagu să rămână în Consiliul Local, atunci problema devine cu mult mai serioasă.
Pentru că fiecare vot exprimat de Neagu după momentul pierderii calității politice relevante poate deveni o piesă într-un dosar mult mai mare.
Mihai Polițeanu: primarul care nu putea să nu știe
În tot acest tablou, numele primarului Mihai Polițeanu nu poate fi ocolit. El a fost și este primar cu sprijinul declarat al Mișcării, noi ploieștenii.
Primarul municipiului Ploiești nu poate invoca poziția unui trecător prin administrație. Nu este un observator de pe margine. Este șeful administrației locale, beneficiarul politic al unei majorități, omul care avea interesul direct ca echilibrele din Consiliul Local să rămână neschimbate.
Iar dacă prezența lui Neagu în Consiliul Local a fost utilă politic pentru primar, atunci tăcerea devine suspectă.
Mihai Polițeanu trebuie să răspundă public la o întrebare simplă: a știut sau nu că Neagu a declarat oficial că este membru REPER?
Dacă a știut, de ce nu a cerut clarificarea imediată a situației?
Dacă nu a știut, cum este posibil ca o asemenea problemă, care privește legalitatea componenței Consiliului Local, să fi trecut pe lângă administrația pe care o conduce?
Mai grav: dacă după apariția acestei declarații primarul continuă să tacă, atunci tăcerea sa nu mai poate fi interpretată ca prudență. Va fi citită ca protecție.
Iar protecția unui consilier local în fața unei probe oficiale care îi poate afecta mandatul nu este un simplu gest politic. Poate deveni o problemă de legalitate administrativă și, în anumite condiții, de răspundere.
Ce riscă cei care îl acoperă în continuare
Din acest moment, fiecare instituție și fiecare persoană publică implicată se află în fața unei alegeri. Ori clarifică legal situația lui Cristian Neagu și este tras la răspundere. Ori devine parte a mecanismului de acoperire și va răspunde penal.
Riscurile nu sunt teoretice.
Dacă se confirmă că Neagu și-a pierdut calitatea de membru al formațiunii pe lista căreia a fost ales, atunci se pune problema:
- legalității participării sale la ședințele Consiliului Local;
- includerii sale în cvorum;
- valabilității voturilor exprimate;
- indemnizațiilor încasate;
- hotărârilor adoptate cu participarea sa;
- responsabilității celor care au știut și nu au acționat.
În plan penal, nu se poate exclude verificarea unor posibile fapte precum abuzul în serviciu, neglijența în serviciu sau folosirea fără drept a unei calități oficiale, în funcție de datele care vor rezulta din ancheta instituțiilor competente.
Nu spunem că aceste fapte sunt dovedite. Spunem ceva mult mai grav pentru cei vizați: documentul apărut obligă instituțiile să verifice.
Iar dacă nu verifică, se expun.
Prefectul Prahovei nu mai are voie să tacă
Prefectul județului Prahova este instituția care trebuie să constate, prin ordin, încetarea mandatului, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de Codul administrativ.
Până acum, prefectul a avut confortul tăcerii și al răspunsurilor administrative incomplete. Acest confort s-a terminat.
Noua sesizare, bazată pe declarația de acceptare a candidaturii, pune pe masa prefectului o probă directă privind apartenența politică declarată a lui Neagu la REPER.
Dacă prefectul nu solicită imediat documente de la REPER, de la Mișcarea Noi, Ploieștenii și de la Primăria Ploiești, atunci nu mai vorbim despre o simplă întârziere. Vorbim despre refuzul de a activa mecanismul legal.
Iar refuzul de a aplica legea, când probele sunt pe masă, nu este administrație. Este abandon instituțional.
Dovada care dinamitează apărarea oficială
Până acum, apărarea oficială era construită pe lipsa actului. Acum actul există. Până acum, se spunea că nu există dovadă certă.
Acum există o declarație oficială, semnată. Acum vorbim despre apartenență politică declarată. Până acum, se putea mima neclaritatea.
Acum neclaritatea se transformă în responsabilitate.
Cristian Neagu trebuie să explice public cum putea fi, în același timp, ales local pe lista Mișcării Noi, Ploieștenii și membru declarat REPER.
Mișcarea Noi, Ploieștenii trebuie să explice dacă l-a mai considerat membru după data declarației și de ce nu a acționat. Șerban Pitic, despre care știm că este președintele partidului, trebuie să explice ce a știut, când a știut și ce documente interne există.
Laurențiu Dițu trebuie să explice dacă își mai menține poziția anterioară după apariția înscrisului. Mihai Polițeanu trebuie să explice de ce administrația pe care o conduce nu a clarificat până acum o problemă care lovește direct în legalitatea Consiliului Local.
Prefectul trebuie să explice de ce nu a dat un răspuns complet și de ce nu a tranșat instituțional cazul… căutând documentul pe care Intransigent vi-l arată mai sus.
De aici începe răspunderea
Cazul Neagu nu mai este o dispută politică. Nu mai este o simplă sesizare civică. Nu mai este o întrebare aruncată în spațiul public.
Este un test de legalitate pentru administrația ploieșteană. Declarația de acceptare a candidaturii este documentul care mută cazul din zona suspiciunii în zona probei oficiale. Iar de aici înainte, fiecare zi de tăcere, fiecare răspuns evaziv, fiecare încercare de acoperire și fiecare pasare a responsabilității trebuie privite ca parte a problemei. Pentru Cristian Neagu, dovada poate fi fatală politic și juridic.
Pentru cei care l-au acoperit sau îl vor acoperi în continuare, dovada poate deveni începutul răspunderii. Ploieștiul are dreptul să știe dacă în Consiliul Local a votat, luni de zile, un om care nu mai avea dreptul să ocupe acel scaun. Iar instituțiile au obligația să răspundă.
Nu prin tăcere. Nu prin protecție. Nu prin hârtii care ocolesc fondul.
Ci prin lege.
