Polițeanu și jocul cu banii publici. CSM Ploiești, un ring al privilegiilor financiare în locul performanței

În timp ce sportivii ploieșteni se străduiesc să ducă numele orașului pe podium, în culisele Clubului Sportiv Municipal (CSM) Ploiești se joacă o cu totul altă „competiție” – una pentru salarii și bonusuri generoase. Sub bagheta primarului Mihai-Laurențiu Polițeanu, Consiliul Local a dat undă verde Hotărârii nr. 657/2024, care schimbă regulile într-un mod ce pare să favorizeze mai degrabă „echipa din birou” decât sportivii dedicați performanței. Pare că toate vin de la Brașov, din fief-ul prietenului său, fostul primar A. Coliban.

CSM Ploiești a fost înființat pentru a susține performanța sportivă și accesul tuturor ploieștenilor la sport. Clubul avea misiunea clară de a sprijini tinerii talentați, de a organiza competiții și de a contribui la sănătatea comunității prin activități de masă. Însă această viziune nobilă a fost umbrită de o realitate în care deciziile recente par să fie orientate mai mult spre beneficii salariale uriașe decât spre susținerea sportului.

Prin HCL 657/2024, salariile și bonusurile pentru personalul administrativ pot atinge cote maxime. Indemnizațiile depășesc echivalentul a două indemnizații brute ale președintelui Consiliului Județean Prahova – un prag care ridică multe semne de întrebare privind responsabilitatea gestionării fondurilor publice.

Conform Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, indemnizația lunară pentru președintele consiliului județean este determinată pe baza unui coeficient de multiplicare aplicat salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată.

Determinarea coeficientului:

Anexa IX a legii stabilește coeficienți diferiți în funcție de numărul locuitorilor județului:

• Județe cu până la 400.000 de locuitori: coeficient 8,00
• Județe cu peste 400.000 de locuitori: coeficient 9,00

Conform datelor recente, județul Prahova are o populație de aproximativ 695.119 locuitori. Populația

Astfel, se aplică coeficientul de 9,00.

Calculul indemnizației brute:

Începând cu 1 ianuarie 2025, salariul de bază minim brut pe țară este stabilit la 4.050 lei. Legislație

Indemnizația brută se calculează astfel:

9,00 × 4.050 lei = 36.450 lei

Calculul venitului net:

Pentru a determina venitul net, se deduc contribuțiile sociale și impozitul pe venit:

• Contribuția la asigurările sociale (CAS): 25%
• Contribuția la asigurările sociale de sănătate (CASS): 10%
• Impozitul pe venit: 10%

Aplicând aceste deduceri:

• CAS: 25% × 36.450 lei = 9.112,50 lei
• CASS: 10% × 36.450 lei = 3.645,00 lei
• Venit impozabil: 36.450 lei – 9.112,50 lei – 3.645,00 lei = 23.692,50 lei
• Impozit pe venit: 10% × 23.692,50 lei = 2.369,25 lei
• Venit net: 23.692,50 lei – 2.369,25 lei = 21.323,25 lei

Astfel, președintele Consiliului Județean Prahova ar încasa lunar un venit net de aproximativ 21.323 lei.

Vă rugăm să rețineți că aceste calcule sunt estimative și pot varia în funcție de eventuale modificări legislative sau de alte deduceri aplicabile, dar acest calcul arată până la ce sume pot urca remunerațiilor conducatorilor CSM Ploiești, un.

Comparație cu HCL 126/2024: ce s-a schimbat?

Hotărârea anterioară, HCL 126/2024, impunea limite clare pentru remunerații și premii, respectând reglementările HG 1447/2007 și Legea 69/2000 a educației fizice și sportului. Salariile din fonduri publice nu depășeau plafonul echivalent cu o indemnizație brută lunară a președintelui CJ Prahova.

În contrast, HCL 657/2024 introduce noi categorii de bonusuri și premii bazate pe criterii vagi, cum ar fi „contribuția personală” sau „valoarea competiției”. Această ambiguitate deschide larg ușa pentru interpretări subiective și posibile favoritisme.

De exemplu, premiile pentru locul I la competițiile naționale s-au dublat, crescând de la 3.000 lei la 6.000 lei pentru sporturile de echipă. Problema nu constă doar în creșterea sumei, ci în lipsa unor indicatori clari de performanță care să justifice aceste măriri.

Cine beneficiază cu adevărat?

În loc să fie o recompensă meritată pentru efortul sportivilor care aduc medalii orașului, aceste măsuri par mai degrabă croite pentru a servi persoanelor numite pe funcții de conducere. În timp ce echipele se luptă pentru finanțare, birourile clubului sunt transformate într-un adevărat paradis al salariilor generoase și al beneficiilor suplimentare.

Numirea unor persoane cu un trecut discutabil – cum este cazul lui Iulian Stamate, cu un istoric controversat la Corona Brașov – ridică și mai multe întrebări despre strategia administrației locale. Este CSM Ploiești un club pentru sportivi sau o platformă pentru sinecuri?

Această decizie controversată reflectă mai mult o strategie politică decât o politică sportivă sănătoasă. Sportul ploieștean nu are nevoie de scenarii regizate în culise, ci de transparență, obiectivitate și susținere reală pentru sportivi. Altfel, stadionul, sala de sport și terenul de antrenament rămân doar decoruri pentru un spectacol cu regie administrativă și actori bine plătiți.

Până atunci, ploieștenii vor continua să se întrebe cine marchează adevăratele „goluri” la CSM: sportivii pe teren sau funcționarii din birouri?

Când sportul devine un joc al intereselor: de la disciplină financiară la privilegii pe bani publici

Pe hârtie, HCL 126/2024 părea să fie cartea de căpătâi a unui club sportiv responsabil, dedicat performanței și transparenței. A fost construită să impună o disciplină financiară fermă, cu reguli clare și un scop precis: susținerea sportivilor și respectarea bugetului public.

Hotărârea veche respecta întocmai HG 1447/2007 privind normele financiare pentru activitatea sportivă. Orice indemnizație, premiu sau bonus era plafonat și justificat în funcție de rezultatele sportive, nu de simpatii administrative. Salariile din fonduri publice nu puteau depăși valoarea indemnizației brute a președintelui Consiliului Județean Prahova, așa cum cere Legea 69/2000 a educației fizice și sportului. Totul era croit să sprijine performanța fără riscul unor derapaje financiare.

Dar, la sfârșitul anului 2024, regulile jocului au fost rescrise sub privirile aprobatoare ale Consiliului Local, la inițiativa primarului Mihai Polițeanu. HCL 657/2024 a pus pe masă un nou set de reguli care promiteau, aparent, să ridice nivelul sportului ploieștean. În realitate, însă, aceste schimbări par mai degrabă să ridice conturile unor apropiați decât ștacheta performanței.

Noile prevederi permit acordarea unor indemnizații care pot ajunge la echivalentul a două indemnizații brute lunare ale președintelui Consiliului Județean. O sumă colosală, mai ales pentru un club finanțat din bani publici. Nu doar că salariile cresc, dar și criteriile pentru acordarea bonusurilor devin suspect de flexibile. Termeni ca „valoarea competiției” sau „contribuția personală” par scoși din manualul ambiguităților birocratice, deschizând larg ușa pentru interpretări subiective și recompense pe sprânceană.

În acest nou „meci al bugetului”, premiile pentru locul I la competițiile naționale au fost dublate de la 3.000 de lei la 6.000 de lei pentru sporturile de echipă. Dar nu există niciun indicator clar care să justifice această creștere spectaculoasă. Performanțele excepționale ale sportivilor ar trebui să fie recompensa doar în urma unor criterii precise și transparente, nu pe baza unor decizii luate în birouri închise.

Întrebarea care se ridică este simplă: cine câștigă, de fapt, din această rescriere a regulilor? Sportivii, cei care își dedică zilele și nopțile pentru performanță, sau oamenii aduși în club pe baza carnetelor de partid și a simpatiilor politice?

Hotărârea nr. 657 din 2024 a transformat CSM Ploiești într-un loc în care visurile de glorie sportivă sunt umbrite de suspiciuni de favorizare și risipă. În timp ce sportivii își câștigă medaliile cu sacrificii pe teren, în birouri se câștigă recompense regale, departe de ochii celor care plătesc aceste privilegii din buzunarul lor – cetățenii Ploieștiului.

Așa cum stau lucrurile acum, clubul care ar fi trebuit să fie un templu al performanței sportive riscă să devină un simbol al jocurilor de culise și al modului în care banii publici pot servi ambiții personale. Iar cei care ar fi trebuit să sprijine sportivii par mai degrabă ocupați să își sprijine propriii oameni.

Citește și: Haos la Primăria Ploiești. Decizii pe repede-înainte și legislația încălcată pentru contractul de salubritate 

Împrumuturi de criză sau strategie ascunsă? Ancheta Intransigent asupra deciziilor financiare antamate de Primăria Ploiești la sfârșitul anului trecut 

HCL 599/2024: Un nou episod de ilegalitate la Ploiești cu Târgul de Crăciun? Alianța pentru Drepturile Omului a depus plângere prealabilă pentru anulare 

Primăria Ploiești// Două Hotărâri de Consiliu Local, o singură problemă – Legalitatea pierdută în vârtejul Sărbătorilor de Iarnă

ADOR a depus plângere prealabilă către Primăria Ploiești și a sesizat Prefectura Prahova împotriva Hotărârii privind retragerea din ADI Deșeuri

Banul public pentru mese oficiale și „pavoazare” – când sportul devine decor pentru fast și influență

În timp ce sportivii ploieșteni își câștigă locul pe podium cu antrenamente istovitoare, Clubul Sportiv Municipal Ploiești pare să își concentreze resursele mai degrabă pe organizarea unor evenimente demne de titlul „banchet de lux”. Sub umbrela „acțiunilor oficiale”, HCL 657/2024 introduce alocări financiare care, mai degrabă decât să sprijine performanța sportivă, transformă banii publici în fonduri pentru mese somptuoase și decoruri fastuoase.

Cea mai flagrantă schimbare? Bugetul pentru gustări și băuturi răcoritoare a fost stabilit la 35 de lei/zi/persoană – aproape dublu față de limitele din vechea hotărâre. Ce justificare poate exista pentru o astfel de creștere, în condițiile în care fondurile clubului provin din taxele plătite de cetățeni? Este greu de crezut că un suc și o gustare pentru un sportiv care își dă sufletul pe teren costă atât de mult.

Și nu ne oprim aici. Sunt prevăzute și mese oficiale la „acțiuni oficiale”, unde fiecare participant poate beneficia de o sumă de până la 110 lei/persoană. Aceste mese nu sunt pentru sportivi care au nevoie de refacere, ci pentru cei care împart trofeele sau taie panglici. Cât despre necesitatea reală a acestor mese? Nimeni nu o explică.

Mai mult, clubul poate finanța și cheltuieli pentru aranjamente florale, panouri publicitare și pavoazare. În loc să vedem investiții în echipamente, recuperare medicală sau burse pentru tinerii talentați, suntem martorii unei priorități ciudate pentru decoruri și afișe care nu adaugă nimic concret la rezultatele din competiții.

Toate aceste sume depășesc limitele de bun simț impuse de Legea 273/2006 privind finanțele publice locale, care cere ca fiecare cheltuială să fie justificată, fundamentată și să servească un scop public clar. Cheltuielile nejustificate, în schimb, alimentează suspiciuni legitime de risipă sau chiar deturnare de fonduri.

Într-un oraș unde performanța sportivă ar trebui să fie pilonul principal al clubului, CSM Ploiești riscă să devină mai degrabă un loc pentru evenimente cu pretenții, unde meniurile costă mai mult decât echipamentul de joc. În tot acest timp, suporterii adevărați se întreabă cât din bugetul pentru „pavoazare” ar putea fi folosit pentru o medalie în plus, un cantonament mai bun sau, pur și simplu, pentru respectarea promisiunii că sportul ploieștean este despre sportivi, nu despre decor.

O sumă pentru o floare și un afiș nu va ține niciodată loc de antrenamente mai bune sau de susținerea visurilor tinerilor care speră să urce pe podium. Dar în birouri, se pare că decorul contează mai mult decât medalia de aur.

Comisia de Monitorizare: mecanism de control sau paravan de legalitate?

Printre noutățile controversate din HCL 657/2024 se află și înființarea unei „Comisii de Monitorizare și Avizare”, prezentată drept gardian al transparenței financiare. Însă, la o privire atentă, această comisie ridică mai multe întrebări decât oferă răspunsuri. Dacă pe hârtie pare o soluție pentru un control riguros, realitatea sugerează mai degrabă o tentativă de a legitima cheltuielile generoase cu o aparență de legalitate.

Conform documentului, această comisie are rolul de a aviza premii, bonusuri și remunerații care depășesc pragul de 10.000 de lei. Practic, ea decide dacă anumite sume considerabile pot fi alocate în numele performanței sportive. Problema majoră este că nu există detalii clare despre componența și competențele membrilor săi. Cine îi numește? Ce pregătire au? Ce garanții oferă că vor evalua obiectiv fiecare cerere?

Legea 69/2000 privind educația fizică și sportul stipulează clar că deciziile financiare ale cluburilor sportive municipale trebuie să fie avizate de structuri prevăzute în actele normative și regulamentul de organizare. Orice comisie înființată fără un cadru legal clar este lipsită de validitate juridică. În aceste condiții, dacă această „Comisie de Monitorizare” a fost creată „din pix”, fără respectarea procedurilor legale, deciziile sale sunt nule de drept și deschid calea unor contestații și procese.

De ce este necesar un organism separat când există deja reglementări care impun avize din partea conducerii clubului și a structurilor de supraveghere? Răspunsul nu este greu de intuit: această comisie pare mai degrabă un instrument menit să mascheze legalitatea unor decizii controversate. Fără o componență cunoscută și fără proceduri transparente, ea riscă să devină un paravan pentru aprobări discreționare, nu un mecanism real de control.

Pe scurt, în loc să ofere claritate, această comisie accentuează suspiciunile legate de modul în care se cheltuiesc fondurile publice. Câtă încredere pot avea ploieștenii într-o comisie care operează într-o zonă gri a legalității? Fără reguli stricte și fără o monitorizare externă, această structură riscă să devină un simplu timbru de „aprobări speciale” pentru beneficii generoase, mai degrabă decât un scut împotriva abuzurilor.

Până când autoritățile nu explică transparent cine face parte din comisie și pe ce criterii se iau deciziile, rămâne întrebarea: este Comisia de Monitorizare un scut de integritate sau doar o altă mască pentru decizii favorabile?

Sponsorizări și donații – fonduri pentru sport sau fonduri pentru privilegiați?

Un alt punct nevralgic din HCL 657/2024 este modalitatea prin care sponsorizările și donațiile sunt transformate, dintr-un sprijin binevenit pentru sportivi, într-o sursă opacă de finanțare pentru salarii generoase și bonusuri fără justificare. În timp ce Legea 69/2000 privind educația fizică și sportul permite utilizarea donațiilor pentru susținerea activităților sportive, aceasta stabilește un principiu clar și de neclintit: transparența totală. Fiecare leu provenit din sponsorizări trebuie să fie declarat public și folosit strict pentru scopul pentru care a fost primit.

Cu toate acestea, HCL 657/2024 deschide larg porțile pentru o gestionare discreționară a fondurilor externe. Conform hotărârii, diferențele salariale care depășesc plafonul stabilit din fonduri publice pot fi completate cu bani din sponsorizări sau donații. La prima vedere, pare un mecanism suplimentar de susținere financiară, dar în lipsa unor raportări publice clare, riscul transformării acestui sistem într-o „umbrelă financiară” pentru privilegiați devine imens.

De ce este problematic? Pentru că donațiile sunt, de fapt, bani privați care intră în administrarea unei structuri publice. Orice neregulă în utilizarea acestor fonduri devine mai greu de urmărit atunci când nu există obligativitatea raportării detaliate. În loc ca acești bani să susțină competițiile sportive, echipamentele necesare și performanțele sportivilor, aceștia pot fi direcționați spre completarea unor salarii colosale sau spre premii speciale pentru „aleși”.

Legea 273/2006 privind finanțele publice locale specifică foarte clar că bugetul unei instituții publice, inclusiv sumele din sponsorizări, trebuie să fie gestionat conform unui plan bine definit, aprobat public și supus auditului. Cu toate acestea, HCL 657/2024 nu oferă nicio garanție că utilizarea fondurilor externe va fi supravegheată îndeaproape sau că publicul va avea acces la informații despre sumele primite și destinația lor exactă.

Cine donează? Pentru ce scopuri? Cine decide cum sunt alocați acești bani? Fără răspunsuri clare la aceste întrebări, publicul ploieștean are toate motivele să fie sceptic. Sponsorizările nu ar trebui să devină o metodă de a eluda limitele impuse de bugetul public sau de a recompensa excesiv persoanele din anturajul politic al primarului.

În concluzie, acest mecanism pare să fie mai degrabă o oportunitate mascată de a acorda remunerații suplimentare și privilegii decât un sprijin real pentru sportivii care duc Ploieștiul pe podium. Atâta timp cât nu există transparență totală, fondurile externe rămân un teren fertil pentru speculații, suspiciuni și posibile abuzuri. De aceea, întrebarea esențială rămâne: sunt aceste donații pentru sportul ploieștean sau pentru o „echipă privilegiată” cu acces la bugetul din culise?

RECOMANDĂRI

În loc să devină un motor al performanței sportive și al implicării comunitare, CSM Ploiești pare să fi fost transformat într-un teren de joc financiar cu câștigători prestabiliți, un loc unde sportul e folosit ca pretext pentru a susține o elită privilegiată. Schimbările aduse prin HCL 657/2024 demonstrează o deturnare subtilă a scopului pentru care acest club a fost înființat: sprijinirea sportivilor și promovarea unui stil de viață activ pentru cetățeni.

Situația de față impune măsuri urgente și transparente pentru a restabili încrederea publică și pentru a reveni la scopul principal al clubului: susținerea sportului, nu a intereselor de culise.

1. Audit financiar independent

Este esențial ca un audit extern să verifice modul în care sunt alocate și cheltuite fondurile publice și private. Un astfel de control poate identifica dacă au fost respectate plafoanele legale sau dacă s-au făcut plăți discreționare care depășesc limitele impuse de lege. Doar un raport transparent poate oferi cetățenilor asigurarea că banii lor sunt cheltuiți în interesul sportului și nu pentru beneficii personale.

2. Reducerea cheltuielilor de protocol

Cheltuielile pentru mese oficiale, aranjamente florale și „pavoazare” trebuie revizuite drastic. Sportivii au nevoie de condiții de pregătire și echipamente performante, nu de decoruri somptuoase și mese protocolare care nu aduc niciun beneficiu concret performanței sportive. Reglementarea strictă a acestor costuri este o condiție obligatorie pentru a evita risipa fondurilor publice.

3. Reglementarea strictă a Comisiei de Monitorizare

Comisia de Monitorizare și Avizare trebuie să funcționeze după un regulament clar și să respecte în totalitate cadrul legal prevăzut de Legea 69/2000. Dacă această comisie este doar un paravan pentru aprobarea unor cheltuieli dubioase, rolul ei devine ilegitim, iar orice decizie poate fi nulă de drept. Este necesară o clarificare imediată a componenței, atribuțiilor și responsabilităților acestei comisii pentru a asigura transparența și corectitudinea procesului decizional.

4. Publicarea transparentă a sponsorizărilor

Sponsorizările și donațiile trebuie să fie declarate public și detaliate clar: cine a donat, care a fost scopul donației și cum au fost cheltuiți banii. Cetățenii au dreptul să știe cum sunt administrate aceste fonduri și dacă ele susțin cu adevărat sportul sau dacă sunt folosite pentru completarea unor salarii de lux și premii speciale.

Concluzia finală:

Ploieștiul merită un Club Sportiv Municipal care să funcționeze în interesul sportivilor și al comunității. În acest moment, însă, există riscul ca această instituție să devină un simbol al intereselor de grup și al abuzurilor financiare. Dacă nu se iau măsuri ferme și imediate, clubul riscă să piardă nu doar finanțări și performanțe, ci și cel mai prețios capital: respectul și încrederea oamenilor.

Reformele și transparența nu sunt doar cerințe etice, ci responsabilități legale. A sosit momentul ca administrația locală să demonstreze că sportul ploieștean nu este un pretext pentru afaceri mascate, ci un pilon al comunității. Orice altceva ar însemna o trădare a valorilor pe care CSM Ploiești ar trebui să le apere.

LEGENDA

De la Brașov la Ploiești: un trecut controversat în spatele promisiunilor de performanță

Pentru cei care privesc cu atenție scena sportului ploieștean, aducerea lui Iulian Stamate la conducerea Clubului Sportiv Municipal (CSM) Ploiești este mai mult decât o simplă numire – este o mișcare care ridică mari semne de întrebare. Înainte de a fi prezentat ca un „salvator al performanței”, Stamate a fost una dintre figurile centrale ale dezastrului financiar de la Corona Brașov, un club care a ajuns sub lupa presei pentru contracte ilegale și funcții inventate.

Conform unei anchete publicate de Transilvania365 , clubul Corona Brașov a fost scena unui adevărat spectacol de risipă financiară și de sinecuri bine orchestrate. Funcții create „din pix”, fără justificare legală, și contracte atribuite pe criterii cel puțin discutabile au fost doar câteva dintre problemele descoperite.

Cităm din articol: Iulian Stamate, „coordonator sportiv pentru sporturile de vară”, a fost remunerat cu 269.565 de lei prin CAS 2109/4.10.2022, fiind descris drept „coordonatorul coordonatorilor”.

Dezastrul de la Corona Brașov: lecție ignorată?

Investigația arată că la Brașov, în loc să se construiască un sistem performant, fondurile publice au fost direcționate către poziții inventate pentru persoane bine plasate politic. În plus, numeroase rapoarte au evidențiat un management defectuos care a contribuit la prăbușirea imaginii clubului. Iulian Stamate, în calitatea sa de factor de decizie, nu a reușit să ofere rezultate convingătoare, iar în loc de performanță sportivă, bilanțul a fost marcat de eșecuri financiare.

Ce înseamnă acest transfer pentru Ploiești?

Iulian Stamate este un tip simpatic și, poate, dornic să facă performanță, doar că antecedentele sale la Corona Brașov ridică semne de întrebare, pentru că situațiile sunt diferite. Corona Brașov este un club constituit pentru performanță, în timp ce CSM Ploiești este constituit pentru a promova sportul de masă,. Astfel, adus acum în Ploiești pentru a „consolida” structura CSM, Stamate poartă cu sine un trecut care nu inspiră încredere. Numirea sa este percepută de mulți drept o decizie pripită, menită să mențină o rețea de influență mai degrabă decât să asigure un parcurs curat al clubului. Cu un buget umflat și măsuri controversate introduse prin HCL 657/2024, CSM Ploiești riscă să devină o replică a eșecului de la Brașov.

Întrebările care rămân fără răspuns

• De ce nu s-au luat în considerare antecedentele managementului său de la Brașov?
• Cum justifică administrația locală o astfel de numire, în condițiile unui trecut problematic?
• Va deveni Ploieștiul următoarea scenă a scandalurilor financiare din sport?

Cazul Corona Brașov ar trebui să fie un avertisment pentru orice administrație responsabilă, nu un exemplu care să fie replicat. Dacă istoria se repetă și la CSM Ploiești, victimele vor fi aceleași: sportivii, cetățenii și visul unei comunități care crede încă în performanță adevărată, nu în scenarii bine regizate pentru sinecuri.

Este esențial ca autoritățile locale să ofere explicații clare și să asigure că numirile în funcții de conducere se bazează pe competență și rezultate reale, nu pe legături politice sau antecedente discutabile. Altfel, sportul ploieștean riscă să fie subjugat de aceleași practici toxice care l-au ruinat pe cel brașovean.

Practicile adminisrative ale primarului Polițeanu sunt din ce în ce mai dubioase!

Dacă cei vizați consideră că această anchetă jurnalistică nu este obiectivă și au un drept la replică, sunt rugați să-l trimită pe adresa de mail: [email protected]