Am lasat sa treaca o perioada dupa cutremurul din Turcia pentru a vedea cum evolueaza lucrurile si la noi, legat de riscul seismic. Unii stiati, altii aflati acum, exista un act normativ recent, respectiv LEGEA nr. 212 din 12 iulie 2022, privind unele masuri pentru reducerea riscului seismic al cladirilor.
O sa spun la final cateva aspecte importante din legea de mai sus, dar acum va voi relata parerile unuia dintre cei mai experimentati experti in domeniu si ma refer la d-ul inginer verificator proiecte, Petru C. Stelian, despre riscul seismic, expertizele la cladirile vechi si solutiile aferente.
“In legatura cu expertizele, daca oamenii cer se face o expertiza si se poate gasi o solutie, dar din punctul meu de vedere, daca ma refer la blocurile din Bucuresti, cele care sunt construite inainte de 1940, dupa mine numai jumatate le-as demola, cealalta jumatate as alege cladirile care se pot consolida, probabil un sfert din total le-as consolida, iar la celalalt sfert unde sunt cladiri care au fatade de monumente istorice as reconstrui in spate cladiri noi, dar cu fatadele vechi. Cum? La o consolidare maresc niste pereti, bag niste pereti structurali de beton, ceea ce va face ca suprafetele interioare sa se micsoreze, la fel si ceea ce numim casa scarii blocurilor, unde unele nu sunt conform normelor actuale, raportate la un incendiu sau la un cutremur. In concluzie, nu merita sa le consolidam pe toate sau la cele pe care le consolidam, din trei apartamente se pot face doua, pentru rezistenta cladirii. Ideea e ca daca tot bag bani bani si costa mult( n.r.- consolidarea) sa fac niste apartamente si niste cladiri functionale. Daca nu, nu ar merita, mai ales ca nu mai avem muncitori calificati suficienti”, ne-a spus d-ul Petru C. Stelian inca din startul discutiilor noastre generate de cutremurul devastator din Turcia si Siria din 6 februarie 2023.
Un lucru important pe care l-a mai subliniat d-ul petru, cu caracter general in cazul consolidarii cladirilor a fost legat de faptul ca “ in loc sa dam apartamente prin ANL, construim un fond de apartamente unde ii cazam pe cei care locuiesc in blocurile ce urmeaza a fi consolidate, daca tot am bani din fondurile europene. Apoi dupa consolidare se pot intoarce ori pot ramane in noile apartamente”. Iata cum consolidarea apartamentelor este conditionata nu numai de bani ci si de existenta unui fond de apartamente unde sa fie mutati de fiecare data cei aflati in situatia mentionata.
Am incercat sa aflu cat mai multe detalii despre cladirile din Ploiesti, inclusiv despre cea in care locuiesc si am aflat un lucru care pentru un novice inseamna ceva. “Inca din anul 1967, dupa normele aparute in 1966, blocurile sunt proiectate ca sa reziste la cutremure de 8 grade. Cladirile construite dupa 1950 conform normativelor nu au avut probleme nici in Bucuresti nici in Ploiesti.
Dupa 50 de ani de experienta am ajuns sa stiu care blocuri sunt cu probleme. Ma uit la el si imi dau seama, in functie de terenul pe care documentele imi arata ca este construit si de tehnica folosita. La Ploiesti sunt blocuri construite pe argila, ceea ce le face mai vulnerabile si pe pietris, ceea ce ofera o mai buna razistenta, dar e importanta si tehnica folosita la construire”, ne-a mai spus d-ul Petru C. Stelian.
“Pana in 1977 consideram un cutremur mare, la momentul construirii cladirilor, care are probabilitate de 85% ca se se va produce la 30 de ani. Dupa 1977 pana in 1992 se tinea cont de o probabilitate ca un cutremur sa se produca o data la 100 de ani, iar acum calculam la o probabilitate ca un cutremur sa vina o data la 225 de ani”, a continuat expertul cu aceasta informatie aparent linistitoare despre probabilitatea cutremurelor, dar din punct de vedere tehnic al construirii cladirlor. Se pare ca Uniunea Europeana doreste sa se efectueze calculale probabilitatilor la aparitia unui cutremur odata la 475 de ani, ne-a comunicat d-uL Petru C. Stelian.
La fel de interesant este cand vine vorba despre tehnica de constructie folosita in de glorie ai constructiilor de blocuri de locuinte. Daca ai cadre, stalpi si grinzi, consumi energia la nivelul grinzilor, adica se fisureaza grinzile, dar nu se fisureaza stalpii, iar blcurile raman in picioare, dupa cum ne-a mai spus d-ul Petru.
Am avut curiozitatea daca ce s-a intamplat in Turcia si Siria a generat cutremurele din Gorj de la inceputul lunii februarie si am intrebat expertul care mi-a spus ca “astea sunt aberatii ale celor de la ANTENA3, sa sperie lumea sa se uite la televizor…au spus ca in Oltenia e ceva nou. Eu daca ma uit pe harta eu pot sa-mi dau seama unde sunt zone seismice sau nu, numai daca ma uit la relieful zonei. Au mai fost cutremure, dar in ultimii 200 de ani nu au fost cutremure de magnitudinea asta( n.r.- peste 5 grade pe scara Richter). Da, intradevar, unele cutremure de suprafata ar fi putut fi influentate, dar ele deja apareau, adica nu era cutremur acum era peste un an, peste doi sau peste trei. Deci energia deja era acumulata…i-a mai dat un bobarnac”.
In incheiere las cuvantul aceluasi domn Petru C. Stelian, cu un mesaj catre autoritati care este cam asa:” Autoritatile sa vada lista de blocuri, de scoli, de spitale si sa vada ce demoleaza, ce consolideaza. In prahova nu sunt prea multe, s-au facut cateva consolidari importante. In zona noastra, intensitatea cutremurelor a fost mai mare ca in Bucuresti si, mai ales, constructiile pe zidarie au fost mai afectate. Sunt bani de la Uniunea Europeana pentru consolidari, dar din pacate nu facem nimeni proiecte. In Prahova, fata de alte judete si fata de Bucuresti, noi stam mult mai bine din punctul de vedere al disciplinei in constructii. La noi nu s-ar fi putut intampla accidente ca cel de la Colectiv, pentru ca acolo nu a avut expertiza pentru trecerea de la fabrica de incaltaminte la la club. Pe cetateni i-as sfatui ca in caz de cutremur sa nu fuga pe casa scarii, in primul rand”.
Pe langa toate acestea, din discutiile care au avut loc a mai reiesit faptul ca nici materialele de constructie nu mai sunt la fel de perfomante ca in trecut, nu mai fabricam otel, dar si altele care m-au dus cu gandul ca blocurile construite inainte au fost mai trainice decat cele de acum.
In ceea ce priveste legislatia, poate cel mai important lucru de stiut ar fi cel de mai jos, dar nu e de neglijat spre studiu toata legea:
LEGE nr. 212 din 12 iulie 2022
privind unele măsuri pentru reducerea riscului seismic al clădirilor
Articolul 17
(1) Categoriile de cheltuieli din devizul general, care se pot finanța de la bugetul de stat prin program, în vederea consolidării și reabilitării clădirilor, sunt:
a) cheltuieli pentru asigurarea utilităților necesare obiectivului de investiții, care se execută pe amplasamentul delimitat din punct de vedere juridic ca aparținând obiectivului de investiții; b) cheltuieli pentru elaborarea expertizelor tehnice în vederea încadrării clădirilor într-o clasă de risc seismic și a fundamentării măsurilor de intervenție, pentru elaborarea auditului energetic și pentru elaborarea certificatului de performanță energetică după intervenție, pentru elaborarea proiectului tehnic și a detaliilor de execuție, verificarea tehnică a proiectului tehnic și a detaliilor de execuție și asistența tehnică din partea proiectantului;
