În cadrul dezbaterii publice pe tema Strategiei Naţionale Anticorupţie, organizată joi 6 octombrie 2011 la sediul Ministerului Justiţiei, discuţiile s-au axat pe aspecte privind combaterea corupţiei, inclusiv cu ajutorul controalelor administrative asupra unor proceduri vulnerabile cum ar fi cele de achiziţii publice, precum şi pe necesitatea de a îmbunătăţi procedurile privind recuperarea prejudiciilor şi confiscarea bunurilor provenite din infracţiuni sau a căror provenienţă nu poate fi justificată.
Printre concluziile şi propunerile concrete desprinse în urma dezbaterii se regăsesc următoarele:
– componenta de formare profesională multidisciplinară trebuie să se regăsească în viitoarea strategie, în special în domenii în care se constată fie o insuficientă cunoaştere a instrumentelor şi a bunelor practici internaţionale (cazul spălării banilor ca infracţiune autonomă, confiscarea extinsă), fie o coordonare deficitară între diferitele autorităţi (controlul administrativ al procesului de achiziţii publice); diseminarea în rândul magistraţilor a rapoartelor de evaluare GRECO şi Moneyval pentru înţelegerea aprofundată a infracţiunii de spălare a banilor şi a conexiunilor cu formele grave de criminalitate;
– introducerea în programele de formare profesională a unui accent deosebit asupra aspectelor precum identificarea prejudiciilor generate de achiziţionarea unor produse la preţ mai mare decât preţul pieţei sau a unor produse de calitate inferioară celor solicitate, ori a unor produse a căror achiziţionare nu era necesară;
– analizarea practicii judiciare în materie de achiziţii publice şi evaziune fiscală, analiză utilă pentru unificarea practicii inclusiv prin promovarea recursurilor în interesul legii;
– elaborarea de ghiduri pentru delimitarea încălcărilor de natură administrativă de cele de natură penală în domeniul achiziţiilor publice şi al evaziunii fiscale;
– modificarea legislaţiei astfel încât Ministerul Finanţelor Publice să poată interveni ca parte civilă în procesele penale în care pasivitatea instituţiilor publice afectează bugetul public;
– introducerea unui mecanism de monitorizare a stadiului executării deciziilor instanţelor judecătoreşti prin care s-a dispus confiscarea specială;
– introducerea în competenţa organelor de control a obligaţiei de a răspunde într-un mod mai elaborat la întrebările adresate de cetăţean şi de a oferi îndrumări adecvate care să depăşească nivelul răspunsurilor tip sau a sintagmelor şablon;
– întărirea disciplinei jurisdicţionale, în cadrul sistemului judiciar şi introducerea de măsuri care să asigure respectarea hotărârilor judecătoreşti, precum şi a actelor administrative definitive;
– necesitatea alocării de fonduri de la bugetul de stat pentru plata experţilor oficiali în cadrul tuturor procedurilor judiciare (inclusiv în faţa instanţei de judecată);
– îmbunătăţirea regimului sancţionator în materia conflictelor de interese şi a incompatibilităţilor;
– necesitatea adoptării de către Parlament a celor două proiecte de acte normative promovate de Ministerul Justiţiei privind confiscarea extinsă şi valorificarea bunurilor indisponibilizate înainte de rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti;
– sprijinirea procesului de revizuire a Constituţiei în sensul eliminării prezumţiei cuprinse în art 44;
– adoptarea de măsuri legislative care să permită o mai bună administrare a bunurilor sechestrate;
– importanţa asigurării stabilităţii cadrului legislativ şi instituţional anticorupţie şi asigurarea resurselor adecvate pentru o funcţionare eficientă;
– consolidarea cooperării inter-instituţionale în materia recuperării creanţelor rezultate în urma săvârşirii de infracţiuni şi utilizarea noilor proceduri de cooperare internaţională oferite de unitatea desemnată ca Oficiu Naţional de Recuperare a Creanţelor din cadrul MJ;
– rezolvarea cu celeritate a problemei registrului cadastrului care nu beneficiază de o bază de date completă, fapt ce îngreunează activitatea de identificare şi confiscare a bunurilor;
Evenimentul organizat astăzi de Ministerul Justiţiei, în cooperare cu Societatea Academică Română şi Freedom House România, face parte din programul Iniţiativa pentru o Justiţie Curată (IJC), un proiect al celor două organizaţii nonguvernamentale, finanţat de Ambasada Statelor Unite ale Americii în România, prin Programul Granturilor pentru Democraţie.
Alături de reprezentanţii MJ, secretarul de stat Alina Bica şi şeful Biroului pentru prevenirea criminalităţii, Cornel Călinescu, la dezbatere au participat:reprezentantul Freedom House, Cristina Guseth, reprezentantul SAR, Laura Ştefan, vicepreşedinta Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, magistratul Aida Popa, preşedintele Oficiului Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor, Adrian Cucu, secretarul general al Agenţiei Naţionale de Integritate, Horia Georgescu, preşedintele ANAF, Sorin Blejnar, preşedintele Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, Lehel Lorand.
Din partea partenerilor noştri externi au participat reprezentantul Comisiei Europene la Bucureşti, Thomas Barnes, ambasadorul Austriei, Michael Schwarzinger, Norma Niţescu şi Huub Alberse, de la Ambasada Olandei, Gabriela Marinescu, Secţia Consulară a Ambasadei Germaniei, precum şi reprezentanţii Ambasadei SUA la Bucureşti, consultantul politic Liam Sullivan, Mioara Tapalagă şi Mihaela Paraschivescu, coordonator Program Granturi.
Reamintim că pe tema SNA, Ministerul Justiţiei a organizat consultări şi dezbateri publice la nivelul celor cinci platforme de cooperare:
Platforma autorităţilor independente şi a instituţiilor anticorupţie;
Platforma administraţiei publice centrale;
Platforma administraţiei publice locale;
Platforma mediului de afaceri;
Platforma societăţii civile.
Mâine, 7 octombrie, la sediul MJ, va avea loc, începând cu ora 10,00, în sala de Consiliu, briefingul cu reprezentanţii ambasadelor acreditate la Bucureşti pe tema noii Strategii Naţionale Anticorupţie – eveniment organizat în cooperare cu Centrul Naţional de Integritate prin Asociaţia pentru Implementarea Democraţiei.
