O alta zi neagra din istoria economica si a politicii noastre de tara: inchiderea fabricii Nokia de la Jucu, judetul Cluj.
Dupa ce, in anul 2010, afacerile Nokia din Romania au crescut profitul de la 4.3 miliarde de lei in 2009, la 6.7 miliarde de lei cu un profit net de 181 milioane lei, grupul finlandez a decis sa inchida portile fabricii. Ratiunile? Eficientizarea si reducerea costurilor.
Nokia a detinut anul trecut locul doi, dupa Dacia, intre marii exportatori din Romania, aducand o contributie reala la economia Romaniei. Adica 0.25% din PIB.
Odata cu inchiderea portilor fabricii Nokia, inca 2200 de romani raman pe drumuri, traind cosmarul profetiilor pe care varfurile mediilor de afaceri din Romania- Ion Tiriac si Dinu Patriciu- le-au facut in privinta disponibilizarilor masive care vor avea loc la nivelul sistemului privat de munca.
Un alt esec al politicilor de tara duse la nivelul mediului de afaceri, fiscalitate si sustinere reala. O alta „oportunitate” pe care statul roman o scoate de pe tava investitorilor straini interesati sa deschida Romaniei si romanilor usa catre o sansa la mai bine si la speranta.
Intrebari fara raspuns
Intrebarile care se pun in mod firesc in aceste conditii sunt : care sunt interesele statului roman in dezvoltarea si sustinerea reala a politicii de implementare a mediului de afaceri strain si a capitalului provenit din aceasta parte, pe piata de afaceri si munca a Romaniei. Dar, mai ales, care este interesul real al statului si acelor aflati la conducerea lui, vizavi de interesele romanilor?
De luni de zile, presedintele Basescu si oamenii din jurul sau au anuntat in repetate randuri, intr-o alternanta halucinanta, dusa la extreme, iminenta unei noi crize economice. Toate acestea contrabalansate de iesirea din recesiune si semnale pozitive dinspre economie, precum si previziuni optimiste in privinta cresterii numarului de locuri de munca in urmatorul an. Un 2012 apocaliptic.
In acelasi timp, adevaratii guru ai mediului de afaceri roman, Ion Tiriac si Dinu Patriciu, oameni care detin portofoliul financiar al tarii, precum si parghiile necesare pentru a putea pronostica corect ceea ce se intampla in realitatea economica mondiala si nationala, au anuntat constant ca Romania se afla , asemenea tuturor tarilor membre ale UE, in plina criza economica. Aceasta fiind inceputul unei perioade dintre cele mai negre pentru romani si economia statului nostru.
Unde este eroarea? Cine o produce. Si, mai ales, in ce scop?
Se pare ca, pana una alta, acesti guru detin globul de cristal pe care puterea si oamenii ei evita sa-l priveasca atent si sa il foloseasca in mod eficient pentru destinele celor pe care ii conduc.
La baza falimentului Nokia-Romania, sa se afle- oare?- doar ideea de crestere a profitului si orientarea spre o mana de lucru cu mult mai ieftina oferita de pietele asiatice? Sau, cumva , undeva, exista si motive ce tin de natura mentalitatii oamenilor politici ai Romaniei atunci cand vine vorba de profit si de folosirea, pe orice cale, a constrangerilor financiare traduse printr-o fiscalitate aberanta si legi care sa determine orice investitor dispus sa bata palma cu guvernul roman si cu oamenii din umbra ai acestuia sa iasa din joc in masura in care cotizarile si djma nu sunt la zi?
O dilema care devine, pe zi ce trece, o certitudine oribila pentru cei multi si fara viitor.
