Birourile executive ale federatiilor afiliate la CNSLR-Fratia, CNS Cartel Alfa, BNS, CSN Meridian si CSDR au decis astazi declansarea actiunilor de strada in semn de protest fata de intentia Guvernului de a modifica actualul Cod al Muncii. Decizia a fost luata in cadrul unei reuniuni extinse la care au participat circa 350 de persoane din toata tara, reprezentanti ai sindicatelor din toate domeniile, din mediul privat si din sectorul bugetar deopotriva.
Actiunile de protest vor incepe cu un miting organizat la Oradea, in data de 26 februarie 2011, data la care are loc si congresul UDMR.
Actiunile de strada vor continua la nivel de judete cu pichete, marsuri si mitinguri de protest, conform calendarului prezentat mai jos.
In paralel cu actiunile de protest la nivel de judete, reprezentantii confederatiilor sindicale vor organiza intalniri cu grupurile parlamentare pentru a-i informa pe politiceni cu privire la punctul de vedere al lucratorilor si a le solicita acestora sa voteze pentru caderea Guvernului in cazul in care se va depune motiune de cenzura. Intalniri cu parlamentarii vor avea loc si la nivel local.
Pana la data 14 martie, sindicatele vor strange semnaturi in vederea declansarii grevei la nivel national.
La Bucuresti actiunile de protest vor avea loc in ziua in care Guvernul isi va asuma raspunderea pe proiectul de Cod al Muncii si se va depune motiunea de cenzura. Va fi organizat un miting in fata Parlamentului, concomitent cu declansarea grevei de avertisment.
O a doua actiune va avea loc in fata Palatului Cotroceni, in ziua in care legea va fi transmisa catre Presedinte pentru promulgare.
Actiuni la nivel de judete (calendarul poate suferi modificari in functie de data la care Guvernul isi va asuma raspunderea in Parlament)
Luni (28.II, 7.III, 14.III, 21.III, 28.III, 4.IV, 11.IV, 18.IV):
Bihor, Botosani, Harghita, Constanta, Caras-Severin, Olt, Vrancea, Giurgiu
Marti (1.III, 8.III, 15.III, 22.III, 29.III, 5.IV, 12.IV, 18.IV):
Satu Mare, Suceava, Covasna, Tulcea, Mehedinti, Valcea, Vaslui, Dambovita
Miercuri (2.III, 9.III, 16.III, 23.III, 30.III, 6.IV, 13.IV, 19.IV):
Salaj, Iasi, Brasov, Ialomita, Timis, Dolj, Braila, Bacau
Joi (3.III, 10.III, 17.III, 24.III, 31.III, 7.IV, 14.IV, 20.IV):
Arad, Neamt, Hunedoara, Prahova, Maramures, Teleorman, Mures, Alba
Vineri (4.III, 11.III, 18.III, 25.III, 1.IV, 8.IV, 15.IV, 21.IV):
Cluj, Buzau, Sibiu, Bistrita, Arges, Calarasi, Gorj, Galati
Principalele modificări propuse prin Proiectul noului Cod al Muncii
Guvernul intenţionează să îşi asume răspunderea pe Proiectul Noului Cod al muncii în ciuda ameninţărilor cu protestele venite din partea sindicatelor.
Principalele modificări propuse prin proiectul de modificare şi completare a Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, vizează următoarele aspecte:
1. Flexibilizarea angajării pe durată determinată prin prelungirea valabilităţii contractului individual de muncă pe perioadă determinată.
2. A fost propusă flexibilizarea perioadelor de referinţă utilizate pentru calculul mediei orelor de muncă. Propunerile de modificare s-au făcut în concordanţă cu prevederile Directivei nr. 2003/88/CE privind anumite aspecte ale organizării timpului de lucru.
3. Pentru combaterea muncii la negru proiectul de modificare a Codului Muncii prevede înăsprirea drastică a sancţiunilor pentru cei ce utilizează forţă de muncă fără forme legale.
4. Modificarea criteriilor în cazul concedierilor colective.
5. Au fost eliminate prin proiectul de modificare a Codului Muncii reglementările exhaustive privind organizarea sindicatelor, patronatelor, contractelor colective şi soluţionarea conflictelor de muncă, acestea urmând a fi reglementate corespunzător prin lege specială pentru a evita paralelismul juridic şi eventualele neconcordanţe rezultate în urma actelor normative specifice.
6. Putem menţiona modificările aduse în ceea ce priveşte perioada de probă la angajare care a fost crescută de la 30 la 45 de zile pentru funcţiile de execuţie, respectiv de la 90 la 120 pentru funcţiile de conducere.
7. De asemenea, se propune eliminarea interdicţiei de angajare succesivă a mai mult de 3 persoane pentru acelaşi post aşa cum este prevăzut, în mod restrictiv, în actuala reglementare, întrucât în practică se poate ajunge la blocarea unor posturi dacă, persoanele selectate în vederea angajării pentru acelaşi nu corespund profesional.
8. La art. 40 la lit. f) se prevede dreptul angajatorului de a stabili obiectivele de performanţă individuală, precum şi criteriile de evaluare a realizării acestora. Propunerea creează posibilitatea pentru angajator de a stabili obiective şi criterii de performanţă pentru salariaţii proprii. Această măsură poate ajuta la creşterea competenţei şi la gradului de expertiză al salariaţilor. De altfel, obligaţia angajatorului de a comunica salariatului obiectivele de performanţă şi criteriile de evaluare a realizării acestora a fost introdusă în textul Codului Muncii la încheierea contractului individual de muncă. Tot acolo a fost prevăzută şi obligaţia angajatorului de a prezenta salariatului şi fişa postului la încheierea contractului individual de muncă.
9. Posibilitatea prelungirii delegării pe perioade succesive de maxim 60 de zile, numai cu acordul salariatului a fost propusă pentru a facilita desfăşurarea activităţii angajatorului în efectuarea anumitor lucrări care necesită o perioadă de timp mai mare decât termenul prevăzut de actuala reglementare. În toate situaţiile prelungirea delegării se poate face numai cu acordul salariatului.
10. La recomandarea Comisiei Europene în acord cu practica europeană în domeniu şi pentru a asigura nivelul optim de protecţie al salariaţilor a fost propusă creşterea duratei preavizului de la 15 la cel mult 20 zile lucrătoare pentru salariaţii cu funcţii de execuţie, respectiv de la 30 la cel mult 45 de zile lucrătoare pentru salariaţii care ocupă funcţii de conducere. Comisia Europeană a apreciat că termenul de preaviz stabilit în Codul Muncii este prea scurt şi că ar fi oportună atât pentru angajator, cât şi pentru salariat creşterea termenului de preaviz, atât în cazul funcţiilor de execuţie, dar mai ales în cazul funcţiilor de conducere.
11. Ca element de flexibilizare a pieţei muncii în proiectul de modificare a Codului muncii au fost preluate prevederile directivei europene privind agentul de muncă temporară, potrivit căreia se elimină orice restricţie sau interdicţie privind utilizarea muncii temporare, reglementată conform legii.
12. Compensarea muncii suplimentare. Pentru optimizarea eşalonărilor timpului liber acordat în compensarea muncii suplimentare termenul de acordare a orelor libere plătite a fost crescut de la 30 la 60 de zile de la efectuarea orelor suplimentare.
13. Eliminarea anumitor neconcordanţe referitoare la reprezentanţii salariaţilor şi ai organizaţiilor sindicale. La art. 224 alin. (1) a fost eliminată interdicţia de constituire a reprezentanţilor salariaţilor în cazul în care în unitate există cel puţin un membru de sindicat, fiind înlocuită cu propunerea ca reprezentanţii salariaţilor să poată fi aleşi numai în unităţile în care nu există organizaţii sindicale reprezentative conform legii. În acest sens, în cazul în care nu există organizaţie sindicală reprezentativă în unitate, reprezentanţii salariaţilor pot să desfăşoare activităţi specifice sindicatelor. Prin proiectul de lege s-a propus ca reprezentanţii salariaţilor să poată negocia încheierea unui contract colectiv de muncă, posibilitate de altfel, reglementată şi în Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de muncă.
14. Clarificări privind jurisdicţia muncii în ceea ce priveşte competenţa teritorială a instanţei de judecată. S-a propus eliminarea echivocului referitor la competenţa teritorială a instanţei de judecată în material conflictelor de muncă. Instanţa competentă să soluţioneze conflictele de muncă este instanţa în a cărei circumscripţie reclamantul (de obicei salariatul) îşi are domiciliul sau reşedinţa ori, după caz, sediul. Au fost abrogate explicit prevederile art. 72 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă, cu modificările şi completările ulterioare prin care competentă în materia soluţionării conflictelor de era instanţa în a cărei circumscripţie îşi are sediul unitatea.
