Principiul „follow the money” trebuie considerat o prioritate a organelor de urmărire penală este una dintre concluziile celui de-al doilea atelier de lucru tematic organizat de Ministerul Justiţiei, coordonator al proiectului „Sporirea eficienţei şi a eficacităţii în domeniul combaterii spălării de bani şi al recuperării creanţelor”.
Reuniunea, ţinută la Constanţa în perioada 19 – 21 septembrie, a beneficiat de prezenţa unor magistraţi şi experţi din Franţa, Germania şi Spania, dar şi din ţara noastră: judecători din raza Curţilor de Apel Constanţa, Galaţi, procurori din cadrul DIICOT, DNA, precum şi poliţişti specializaţi în investigarea fraudelor şi criminalităţii organizate.
Principalele concluzii rezultate în urma atelierului de lucru au fost următoarele:
1. Pentru toate autorităţile judiciare din statele membre ale UE participante, abordarea criminalităţii, în special a celei economico – financiare, se realizează, din ce în ce mai mult, prin prisma confiscării produsului infracţional, în paralel cu abordarea de tip represiv, respectiv condamnarea la pedepse cu închisoarea a celor vinovaţi. Principiul „follow the money” trebuie considerat o prioritate a organelor de urmărire penală;
2. Legislaţia românească în materia prevenirii şi combaterii spălării banilor/finanţării terorismului, respectiv măsurilor asigurătorii şi confiscării, oferă suficiente instrumente autorităţilor judiciare române, fiind în concordanţă cu standardele şi convenţiile europene şi internaţionale în materie. Instituţia „confiscării extinse” va fi reglementată pentru a oferi suficiente instrumente organelor de urmărire penală şi instanţelor de judecată. Nu mai puţin, este necesară adoptarea proiectului de lege pentru modificarea Codului de procedură penală care permite valorificarea anumitor categorii de bunuri sechestrate înainte de a se dispune măsura confiscării de către instanţa de judecată.
De asemenea, se impune utilizarea instrumentelor legale existente referitoare la tehnici speciale de investigaţie, precum livrarea supravegheată, investigatorii sub acoperire, monitorizarea conturilor bancare, accesul la sisteme informatice, în condiţiile prevăzute de lege;
3. Necesitatea utilizării instrumentelor legale europene, pentru o cooperare judiciară eficientă şi rapidă (a se vedea Decizia cadru 2006/783/JAI privind aplicarea principiului recunoaşterii reciproce pentru hotărârile de confiscare, precum şi Decizia cadru 2003/577/JAI privind executarea în Uniunea Europeană a ordinelor de îngheţare a bunurilor sau a probelor, implementate de România din anul 2008). Ca obiectiv prioritar al organelor judiciare din Statele Membre trebuie realizată o „coordonare a anchetelor”;
4. Trimiterea în judecată a persoanelor juridice reprezintă un alt instrument care poate fi folosit în lupta împotriva spălării banilor, instrument utilizat din ce în ce mai mult atât de magistraţii români, cât şi de colegii din statele membre UE partenere;
5. Se impune o cooperare mai bună între instituţiile din sistemul judiciar şi „ofiţerii de conformitate”, respectiv persoanele desemnate conform art. 14 alin. 1 din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării actelor de terorism, cu modificările ulterioare. Principala motivaţie este determinată de necesitatea probării unor fapte de spălare de bani inclusiv prin înscrisuri deţinute de instituţii de credit şi financiare. În acest sens, la activităţile ulterioare vor fi invitaţi şi ofiţeri de conformitate ai băncilor. De menţionat că în practică au existat situaţii în care angajaţii băncilor nu au dat curs solicitărilor organelor de urmărire penală, uneori în lipsa indicării exprese a necesităţilor anchetei; ca atare, o mai bună comunicare între organele statului şi mediul de afaceri bancar va aduce beneficii reciproce;
6. Abordarea infracţiunii de spălare a banilor ca o infracţiune autonomă, fără a fi condiţionată de o condamnare anterioară sau simultană pentru infracţiunea generatoare, premisă. În anul 2010, a fost emis primul rechizitoriu din România cu acest tip nou de abordare, care este în perfectă consonanţă cu instrumentele internaţionale ratificate de România;
7. Utilizarea prevederilor art. 23 alin. 5 din Legea nr. 656/2002 care consacră legislativ prevederile convenţiilor internaţionale referitoare la „probele indirecte”, circumstanţe faptice obiective care pot servi la dovedirea laturii subiective a infracţiunii de spălare a banilor;
8. Identificarea bunurilor aflate pe teritoriul altor ţări UE şi care pot fi sechestrate/confiscate prin apelarea la reţeaua oficiilor de recuperare a creanţelor, reglementate prin Decizia 2007/845/JAI a Consiliului din 6 decembrie 2007 privind cooperarea dintre oficiile de recuperare a creanţelor din Statele Membre în domeniul urmăririi şi identificării produselor provenite din săvârşirea de infracţiuni sau a altor bunuri având legătură cu infracţiunile.
Decizia a fost implementată în România prin adoptarea Hotărârii Guvernului nr. 32/2011 privind desemnarea Biroului pentru prevenirea criminalităţii şi de cooperare cu oficiile de recuperare a creanţelor din statele membre ale Uniunii Europene din cadrul Ministerului Justiţiei, în calitate de oficiu naţional pentru recuperarea creanţelor în domeniul urmăririi şi identificării produselor provenite din săvârşirea de infracţiuni sau a altor bunuri având legătură cu infracţiunile;
9. Schimbul de bune practici între statele membre UE, prin identificarea cazurilor de corupţie şi criminalitate organizată instrumentate cu succes şi confirmate de instanţele de judecată şi prezentarea acestor speţe specialiştilor implicaţi în combaterea fenomenului, în vederea aplicării celor mai eficiente metode de prevenire şi combatere a spălării banilor, precum şi de confiscare a produsului infracţional.
Reamintim că proiectul are ca beneficiari Direcţia Naţională Anticorupţie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Inspectoratul General al Poliţiei Române şi va fi implementat de către Ministerul Justiţiei, prin Biroul pentru prevenirea criminalităţii şi de cooperare cu oficiile de recuperare a creanţelor din statele membre ale Uniunii Europene, în parteneriat cu alte trei state membre ale Uniunii Europene, respectiv:
1. Franţa – Şcoala Naţională de Magistratură,
2. Germania – Fundaţia Germană pentru Cooperare Juridică Internaţională
3. Spania – Institutul de Studii Fiscale.
Ministerul Justiţiei va organiza încă două ateliere de lucru la Timişoara (noiembrie 2011) şi Baia Mare (ianuarie 2012). Totodată vor fi realizate asemenea seminarii în fiecare din cele trei state membre partenere.
