- Ce prevede, concret, legea
- Legea obligă furnizorul, nu pacientul
- Nu sunt vizate doar spitalele publice
- „Din octombrie” nu înseamnă că toate detaliile sunt deja stabilite
- Guvernul a identificat mai multe lacune, dar legea a trecut fără corectarea lor
- Contractul de 100 de milioane de euro a fost semnat înainte de crearea temeiului legal expres
- Protecția datelor nu poate rămâne doar în expunerea de motive
- Schimbare importantă, dar nu încă o obligație digitală pentru pacient
În spațiul public este distribuită intens informația că, începând din luna octombrie, românii se vor programa la medic printr-o platformă electronică națională. Informația pornește de la un proiect legislativ real, dar este prezentată într-o formă prea categorică și prematură.
La data verificării, PL-x nr. 500/2026 nu era încă publicat în Monitorul Oficial, fișa oficială a Camerei Deputaților indicând stadiul de „lege trimisă la promulgare”. Proiectul a fost adoptat de Senat la 24 iunie 2026, cu 91 de voturi pentru și două împotrivă, iar Camera Deputaților l-a adoptat definitiv la 30 iunie, cu 279 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nouă abțineri. Legea a fost transmisă Președintelui României pentru promulgare la 6 iulie 2026.
Ce prevede, concret, legea
Inițiativa, aparținând senatorului UDMR Cseke Attila-Zoltán, completează articolul 280 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.
Potrivit formei trimise la promulgare, începând cu semestrul al doilea al anului 2026, Casa Națională de Asigurări de Sănătate trebuie să dezvolte, să administreze și să pună la dispoziția persoanelor asigurate portalul „e-SănătateaMea”, integrat în Platforma informatică din asigurările de sănătate – PIAS.
Portalul ar urma să permită accesul securizat al pacienților la informațiile medicale personale și la diferite servicii electronice. Expunerea de motive precizează că aici ar trebui să poată fi consultate:
istoricul serviciilor medicale primite, documentele medicale emise în sistem, prescripțiile electronice, informațiile despre medicamentele administrate și dispozitivele medicale folosite în cadrul tratamentelor.
În cadrul aceluiași portal va funcționa și un sistem electronic național pentru programarea pacienților. Textul legii stabilește că toți furnizorii vor avea obligația să utilizeze acest portal începând cu trimestrul IV al anului 2026, iar anterior acestei perioade trebuie derulat un proiect-pilot.
Legea obligă furnizorul, nu pacientul
Aici apare principala diferență dintre textul oficial și titlurile alarmiste sau excesiv simplificate.
Legea nu spune că pacienții vor putea fi programați numai dacă folosesc personal o aplicație, un telefon inteligent sau un calculator. Nu spune nici că programările telefonice ori cele realizate direct la cabinet sau la registratura spitalului vor fi desființate.
Obligația legală este formulată în sarcina furnizorilor de servicii medicale, care trebuie să utilizeze portalul. Un pacient ar putea, în principiu, să solicite telefonic o programare, iar unitatea medicală să o înregistreze ulterior în sistemul național. Modul concret în care vor fi preluate și înregistrate programările nu este însă reglementat de legea adoptată.
Prin urmare, formularea potrivit căreia „din octombrie românii se vor programa la medic prin platformă” este incompletă. Mai corect este să spunem că, după intrarea în vigoare și operaționalizarea sistemului, furnizorii vor trebui să gestioneze programările prin portalul CNAS, fără ca legea să instituie pentru pacient o obligație de utilizare exclusiv online.
De asemenea, portalul este destinat, în primul rând, asiguraților, astfel că afirmația potrivit căreia schimbarea îi privește automat și în aceleași condiții pe „toți românii” depășește formularea actului normativ.
Nu sunt vizate doar spitalele publice
O altă confuzie răspândită este aceea că obligația ar privi numai spitalele de stat.
Textul adoptat utilizează expresia largă „toți furnizorii”, în contextul sistemului asigurărilor sociale de sănătate. Prin urmare, măsura poate viza nu doar spitalele publice, ci și medicii de familie, ambulatoriile de specialitate, laboratoarele, centrele medicale și furnizorii privați aflați în relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate.
Categoriile exacte, obligațiile fiecăruia și modul de conectare la platformă urmează însă să fie stabilite prin acte normative subsecvente, după cum recunoaște chiar Guvernul în punctul său oficial de vedere.
„Din octombrie” nu înseamnă că toate detaliile sunt deja stabilite
Trimestrul IV începe calendaristic la 1 octombrie. Cu toate acestea, legea nu stabilește o dată tehnică distinctă pentru lansarea efectivă a platformei, nu prezintă un calendar de conectare a furnizorilor și nu precizează ce se întâmplă dacă sistemul nu este funcțional la termen.
Consiliul Legislativ a atras explicit atenția că textul nu indică o dată precisă până la care trebuie derulat proiectul-pilot, ci se raportează numai la o perioadă generală – trimestrul IV al anului 2026. Instituția a cerut clarificarea normei, dar observația nu a fost introdusă în forma finală trimisă la promulgare.
În același timp, proiectul de modernizare a PIAS, finanțat prin PNRR, are menționat în expunerea de motive termenul de finalizare de 31 august 2026. Președintele CNAS a declarat că instituția își propune punerea în funcțiune a noii platforme la finalul verii.
Un termen propus sau asumat administrativ nu reprezintă însă, prin el însuși, garanția că toate cabinetele, spitalele și sistemele informatice locale vor putea utiliza integral platforma de la 1 octombrie.
Guvernul a identificat mai multe lacune, dar legea a trecut fără corectarea lor
Punctul oficial de vedere al Guvernului este favorabil inițiativei, dar conține o serie de observații importante.
Guvernul a arătat că prin lege nu este precizat actul normativ prin care vor fi stabilite condițiile de acces la portal. De asemenea, expresii precum „servicii electronice de interacțiune” și „servicii destinate monitorizării stării de sănătate” nu sunt definite suficient de clar.
Executivul a solicitat și precizarea instituției care va derula proiectul-pilot, precum și introducerea mai explicită în textul legii a regulilor privind protecția datelor personale și medicale.
Aceste observații nu au fost preluate în forma finală, care păstrează textul succint, format din numai patru alineate.
Nu sunt reglementate, deocamdată, nici:
modalitatea de autentificare a pacienților, reprezentarea minorilor sau a persoanelor lipsite de autonomie digitală, accesul aparținătorilor, procedura de anulare ori reprogramare, soluțiile pentru persoanele fără internet, fără telefon inteligent sau fără competențe digitale și nici consecințele aplicabile furnizorilor care nu utilizează portalul.
Aceste aspecte ar urma să fie rezolvate prin legislația secundară și prin normele tehnice ale CNAS.
Contractul de 100 de milioane de euro a fost semnat înainte de crearea temeiului legal expres
Din punct de vedere financiar și administrativ, documentele oficiale conțin o informație care merită o atenție specială.
Guvernul precizează că, pentru noua platformă PIAS, contractul de furnizare de produse și servicii a fost încheiat încă din 31 octombrie 2024, având valoarea de aproximativ 100 de milioane de euro.
La data formulării punctului de vedere fuseseră angajate 488,33 milioane de lei fără TVA, reprezentând 98,88% din valoarea contractului de finanțare. Portalul „e-SănătateaMea” era deja inclus între livrabilele contractului, iar scopul inițiativei legislative din 2026 este, potrivit Guvernului, „de a asigura temeiul legal pentru existența portalului”.
Această succesiune ridică o întrebare legitimă de guvernanță publică: de ce temeiul legal expres al unui portal medical național, care va prelucra date extrem de sensibile, este creat la aproape doi ani după contractarea sistemului?
Documentele analizate nu califică această situație drept ilegală, dar ea justifică transparență deplină cu privire la contract, funcționalități, testarea securității, operatorii tehnici și protecția bazelor de date medicale.
Protecția datelor nu poate rămâne doar în expunerea de motive
Portalul va centraliza unele dintre cele mai sensibile informații care pot exista despre o persoană: boli, diagnostice, tratamente, prescripții, internări și dispozitive medicale utilizate.
Expunerea de motive afirmă că prelucrarea datelor va respecta Regulamentul general privind protecția datelor – GDPR și cerințele de securitate și confidențialitate a informațiilor medicale. Aceste garanții există oricum prin legislația europeană și națională, dar forma adoptată a legii nu stabilește concret cine poate consulta datele, cum se acordă sau se retrage accesul și ce mecanisme de audit și trasabilitate vor exista.
Înainte ca platforma să devină obligatorie pentru zeci de mii de furnizori și să fie utilizată de milioane de asigurați, CNAS trebuie să explice public procedurile de securitate, autentificare, recuperare a conturilor și raportare a incidentelor informatice.
Schimbare importantă, dar nu încă o obligație digitală pentru pacient
Portalul „e-SănătateaMea” poate reprezenta un progres real. Accesul pacientului la propriul istoric medical, la documente și prescripții, precum și posibilitatea consultării centralizate a locurilor disponibile ar putea reduce birocrația, programările fictive și timpul pierdut între spitale și cabinete.
Dar, la momentul actual, trebuie separate informațiile certe de promisiunile politice și de titlurile exagerate.
Legea a fost adoptată și trimisă la promulgare, însă nu era încă publicată în Monitorul Oficial la data verificării. Ea obligă furnizorii să utilizeze portalul de programări începând cu trimestrul IV al anului 2026, dar nu obligă pacienții să se programeze exclusiv online și nu elimină prin textul său programarea telefonică sau directă.
Mai important, regulile care vor decide dacă platforma devine un instrument util sau o nouă barieră birocratică nu sunt încă scrise.
