Un scandal de proporții zguduie scena politică și judiciară din România! Avocatul Căcescu Gheorghe Gabriel a depus un denunț penal exploziv la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție împotriva a zece membri ai Biroului Electoral Central (BEC), acuzându-i de abuz în serviciu, trădare, constituirea unui grup infracțional organizat și trafic de influență.
Decizie ilegală sau lovitură politică?
În centrul acestui scandal se află invalidarea candidaturii lui Călin Georgescu la alegerile prezidențiale din 2025. Potrivit denunțului, inițial BEC a validat candidatura lui Georgescu pentru scrutinul din 24 noiembrie 2024, dar ulterior, pe 9 martie 2025, a decis să îi retragă dreptul de a participa în mod abuziv și ilegal. Această decizie, susține avocatul Căcescu, reprezintă o imixtiune gravă în procesul electoral și o amenințare directă la adresa democrației din România.
Acuzații fără precedent
În plângerea penală, avocatul Căcescu invocă articole cheie din Codul penal și Constituția României, susținând că membrii BEC au acționat concertat pentru a favoriza alți candidați și a bloca un adversar politic incomod. Cei zece făptuitori, printre care judecătorii Cristinel Grosu, Mihnea Adrian Tănase, Maricel Nechita, Mihaela Mîneran, Ana Hermina Iancu, precum și reprezentanți ai partidelor politice, sunt acuzați că au orchestrat un plan menit să submineze procesul democratic.
D-ul Căcescu Gheorghe susține că aceste acțiuni reprezintă o încălcare flagrantă a drepturilor constituționale, invocând articolul 16 din Constituție, care garantează egalitatea cetățenilor în fața legii, și articolul 37, care garantează dreptul de a fi ales.
Mai mult decât atât, denunțul susține că această decizie contravine flagrant Constituției României, în special articolului 1 (3), care definește România ca stat de drept, democratic și social, și articolului 37 (1), care garantează dreptul cetățenilor de a fi aleși.
Avocatul mai acuză că membrii BEC au acționat prin trafic de influență și imixtiune străină, încălcând Legea 51/1991 privind securitatea națională, care definește astfel de acțiuni drept amenințări la adresa stabilității statului.
Lovitură de stat mascată?
Această decizie a BEC ridică suspiciuni cu privire la cine ar fi fost favorizat prin eliminarea lui Georgescu. O invalidare abuzivă a unei candidaturi în timpul procesului electoral este un semnal periculos pentru orice democrație funcțională. Dacă acuzațiile avocatului Căcescu se confirmă, ne aflăm în fața unui precedent fără egal în istoria electorală a României.
Mai mult, avocatul Căcescu susține că această decizie nu a fost o simplă eroare administrativă, ci o operațiune premeditată pentru a îndepărta un candidat care ar fi pus în pericol interesele unor grupuri politice influente.
Plângerea penală mai arată că această invalidare a fost pregătită încă din 25 februarie 2025, când a fost schimbat președintele BEC, Toni Greblă, cu Zsombor Vajda, într-o mișcare decisă de coaliția de guvernare PSD-PNL-UDMR. Avocatul Căcescu sugerează că această schimbare a fost parte a unui plan bine pus la punct pentru a manipula alegerile și a controla rezultatul acestora.
„Regulile democratice trebuie să se aplice tuturor cetățenilor, indiferent de calitatea lor în stat și de opțiunile politice. Ceea ce s-a întâmplat aici este o lovitură adusă democrației și statului de drept.” – se precizează în denunț.
Cui prodest? Cine avea de câștigat?
Această decizie a BEC ridică suspiciuni cu privire la cine ar fi fost favorizat prin eliminarea lui Georgescu. O invalidare abuzivă a unei candidaturi în timpul procesului electoral este un semnal periculos pentru orice democrație funcțională. Dacă acuzațiile avocatului Căcescu se confirmă, ne aflăm în fața unui precedent fără egal în istoria electorală a României.
Ce urmează?
Avocatul Căcescu a solicitat ca cei zece membri ai BEC să fie trași la răspundere penală și să fie obligați să plătească prejudiciul provocat prin deciziile lor ilegale. Plângerea penală cere ca Statul Român să recupereze cheltuielile efectuate în organizarea alegerilor, punând răspunderea direct pe cei acuzați.
În cazul în care Parchetul va demara o anchetă serioasă, așa cum este nu numai normală ci și legală și obligatorie, ne putem aștepta la cutremure politice și juridice de proporții, iar unii dintre cei vizați ar putea răspunde penal pentru aceste fapte grave. Dacă însă plângerea va fi ignorată sau tergiversată, justiția românească va fi pusă sub semnul întrebării.
În acest context, ne întrebăm: Va avea justiția curajul să ancheteze această bombă juridică sau va fi îngropată sub presiunile politice?
Ce mai putem face acum?
Cum putem să-i tragem la răspundere? Unde la ce instanță să ne mai adresesăm în aceste condiții cînd toți sunt corupți?
Este foarte bine sa facem ceva pt a stopa aceste abuzuri inimaginabile pt un om.de bună credință!
Susținem demersurile Juridice înaintate către Instituțiile abilitate naționale European si Internațional.
Dacă BEC și CCR au printre judecători persoane necalificate sǎ ia decizii juridice, TOATE hotărârile juridice luate din momentul încălcării legii (instaurarea unora care nu îndeplinesc condițiile legale), sunt nule de drept.
Unde e balanța puterilor în stat? Acest precedent și nedreptate a-a făcut și împotriva Sen. Diana Iovanovici-Şoşoacǎ, un alt cetățean incomod guvernului corupt al României.
Cine i-a bani de pe urma asta? Unde-s investigațiile statului care ar trebui sǎ reprezinte poporul? De ce mai sunt plătiți cei care-au încălcat legea? Ce instituție se stat de autosesizează? Cine răspunde? De ce nu poate decide poporul care e candidatul favorit?
Ce mǎ interesează cel mai mult: câți din guvern începând cu Bolojan au cazier juridic? Cine de la MAI a dat o excepție regulii cǎ cei cu cazier nu pot servii în funcții publice?
Ne-am întors din diaspora. Sǎ le fie fricǎ trădătorilor de țarǎ. Nemernici fără Dumnezeu.