La doar câteva ore după victoria lui Nicușor Dan în alegerile prezidențiale, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a anunțat demararea procedurii de ocupare a funcției de președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), deși mandatul actualei președinte, Corina Corbu, expiră abia pe 16 septembrie 2025. Această decizie a stârnit controverse, fiind considerată de unii ca o încălcare a regulamentului, care prevede că procedura nu poate fi începută mai devreme de 60 de zile până la momentul în care funcția devine vacantă .
Conform calendarului estimativ aprobat de Secția pentru judecători a CSM, candidaturile pentru funcția de președinte al ÎCCJ pot fi depuse până la data de 16 iunie 2025. Pe 17 iunie se vor publica numele candidaților și proiectele acestora, iar începând cu 23 iunie, Secția pentru judecători poate începe analizarea candidaturilor și aprobarea susținerii interviului . Din informațiile noastre, d-na Lia Savonea ar fi singura înscrisă pentru funcție, iar timpul trece și e posibil să rămână singurică în competiție.
Potrivit unor surse judiciare, graba CSM este motivată de temerea că noua configurație politică rezultată în urma alegerilor prezidențiale ar putea modifica legea de numire a conducerii ÎCCJ, în sensul că această prerogativă ar putea reveni președintelui României, așa cum era până în 2018 .([PRESShub][1])
În prezent, singurul nume vehiculat pentru ocuparea funcției de președinte al ÎCCJ este cel al judecătoarei Lia Savonea, fost membru al Secției pentru judecători a CSM și fost președinte al Curții de Apel București. Aceasta este considerată un judecător anti-reformist și a fost implicată în decizii controversate în trecut .
Această situație ridică semne de întrebare cu privire la respectarea principiilor statului de drept și la independența justiției în România. Este esențial ca procesul de numire a conducerii instanței supreme să fie transparent și să respecte cadrul legal, pentru a menține încrederea publicului în sistemul judiciar.
Sursa: presshub.ro
