Comunicat ADOR: Democrația nu se apără singură, e nevoie de noi toți

Pentru cei care consideră decizia Curții Constituționale a României de anulare a alegerilor prezidențiale din 2024 ca fiind „corectă” sau „necesară”, Alianța pentru Drepturile Omului din România vă invită la o reflecție profundă asupra a ceea ce înseamnă statul de drept, respectarea voinței cetățenilor și sacrificiul făcut pentru democrație în 1989.

Statul de drept nu este un concept abstract, ci o garanție că nimeni nu este mai presus de lege. Într-o democrație funcțională. Legile sunt clare și aplicate unitar, nu pot exista decizii care, în mod arbitrar, ignoră normele fundamentale sau standardele juridice internaționale. Instituțiile sunt transparente și răspund în fața cetățenilor, iar Curtea Constituțională nu poate acționa într-un vid de responsabilitate, ignorând rapoartele tehnice ale AEP, STS și SRI, care au confirmat corectitudinea procesului electoral. Voința cetățenilor este suverană,  votul nu este doar o simplă formalitate, ci esența suveranității naționale. Anularea unor alegeri, fără dovezi solide și fundament legal clar, reprezintă un abuz care subminează democrația.

Cei care acceptă anularea fără a analiza consecințele trebuie să conștientizeze că statul de drept devine vulnerabil în fața deciziilor nejustificate, iar ignorarea acestor derapaje poate transforma România într-un stat în care deciziile discreționare devin o normă.

Anularea votului a 9 milioane de români nu are justificare legală

Alegerile nu sunt doar un exercițiu administrativ, ci fundamentul pe care se construiește încrederea în democrație. În 2024, aproape 9 milioane de români și-au exprimat opțiunea electorală, iar anularea acestui scrutin reprezintă o încălcare flagrantă a principiului suveranității populare. Conform Constituției României, art. 1 alin. 3 consacră statul român ca fiind democratic, iar art. 2 alin. 1 prevede că suveranitatea națională aparține poporului. Această decizie o subminează fără o justificare convingătoare.

Decizia abuzivă a CCR este, totodată, un atac la încrederea în instituțiile statului. Când votul este anulat pe motive vagi sau neprobate, cetățenii sunt șinuți departe de urne și de implicarea civică. În democrațiile avansate, anularea alegerilor este o măsură excepțională, folosită doar în cazul unor fraude masive și dovedite.

Suntem în fața unui precedent periculos. Dacă acceptăm că alegerile pot fi invalidate în lipsa unor dovezi clare, fiecare scrutin viitor riscă să fie contestat pe criterii politice sau ideologice.

Decizia CCR a fost luată pe baza unor acuzații fără dovezi concludente, care nu au fost susținute de instituțiile tehnice abilitate. Cu toate acestea, votul a 9 milioane de cetățeni a fost anulat, fără o probă reală care să justifice o astfel de decizie extremă.

Democrația este despre respectarea voinței poporului

Decizia CCR a fost luată pe baza unor acuzații fără dovezi concludente, care nu au fost susținute de instituțiile tehnice abilitate. Într-un stat democratic, o asemenea decizie ar trebui să fie fundamentată pe probe solide, nu pe insinuări, presiuni politice sau interpretări tendențioase. În cazul de față, Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS), Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) și Serviciul Român de Informații (SRI) au prezentat clar și fără echivoc următoarele realități:

Nu au existat fraude electorale care să afecteze rezultatul final
Toate instituțiile cu atribuții în gestionarea procesului electoral au transmis rapoarte care demonstrează fără drept de apel că alegerile s-au desfășurat transparent, iar votul exprimat de cetățeni a fost corect înregistrat și centralizat. Ce face CCR? Aruncă aceste rapoarte la coș, fără să aducă o minimă dovadă că votul ar fi fost viciat într-un mod semnificativ. Este asta justiție constituțională sau cinism constituțional?

Sistemele informatice de monitorizare și centralizare a votului (SIMPV și SICPV) au funcționat în parametri normali
STS a demonstrat tehnic că sistemele nu doar că au funcționat optim, dar au fost monitorizate permanent, testate riguros înainte de alegeri și sigure împotriva oricărei tentative de compromitere. Procesul electoral românesc a fost unul dintre cele mai transparente din istorie. Să anulezi votul 9 milioane de cetățeni în ciuda acestor asigurări echivalează cu dispreț absolut față de votul poporului și o lovitură mortală dată încrederii în instituțiile democratice.

Atacurile cibernetice despre care s-a vorbit au fost identificate și blocate cu succes, fără să compromită datele
Da, România a fost ținta unor atacuri cibernetice, dar asta nu este o noutate. Este realitatea cu care se confruntă toate democrațiile moderne. Diferența este că noi avem instituții care și-au făcut treaba impecabil, au identificat atacurile, le-au blocat și au protejat datele electorale. Acuzațiile privind „breșe” și „fraude” sunt fumigene fără acoperire, servite publicului pentru a masca o decizie care miroase a joc politic și nu a justiție constituțională.

Și totuși, ce a făcut CCR? A ignorat aceste realități tehnice, verificabile și certificate, pentru a anula voința a 9 milioane de cetățeni. O decizie extremă, nejustificată și profund abuzivă, care pune sub semnul întrebării însăși legitimitatea acestei instituții. În loc să protejeze Constituția și drepturile cetățenilor, CCR le-a călcat în picioare cu o decizie care seamănă mai degrabă a execuție politică decât a act de dreptate.

Nu putem să nu ne întrebăm: Cui folosește această decizie? Cine câștigă din haosul generat și din decredibilizarea procesului electoral? Nu poporul român, asta este cert. Românii au ieșit la vot cu speranță, iar CCR le-a răspuns cu o palmă grea peste obrazul democrației. Dacă astăzi acceptăm anularea unui vot fără probe, mâine ce va urma? Suspendarea Parlamentului? Dizolvarea Guvernului?

În decembrie 1989, românii au murit pentru ca votul lor să conteze. În 2024, CCR a decis că sacrificiul lor poate fi anulat printr-o decizie arbitrară, fără o bază solidă. Acesta este adevăratul atac la democrație. Acceptarea acestei decizii înseamnă complicitate. Tăcerea înseamnă renunțare.

România nu poate rămâne tăcută. Votul poporului nu poate fi ignorat., iar CCR trebuie să răspundă pentru această decizie abuzivă. 

În 1989, românii au ieșit în stradă pentru libertate, alegeri libere și pentru dreptul de a-și decide viitorul. Fiecare vot exprimat este o voce care trebuie respectată. Când instituțiile statului anulează în mod arbitrar rezultatul unui scrutin validat de toate autoritățile competente, vorbim despre un atac la principiile democratice fundamentale.
Această decizie a CCR:

• Decredibilizează procesul electoral și subminează încrederea cetățenilor în instituții.
• Creează un precedent periculos: orice alegeri viitoare pot fi contestate sau anulate, indiferent de voința exprimată prin vot.
• Încalcă dreptul constituțional la alegeri libere și principiul proporționalității, consacrat atât în legislația românească, cât și în jurisprudența europeană.

Este o decizie ce deschide ușa abuzurilor

Anularea alegerilor prezidențiale din 2024 fără probe solide reprezintă un precedent periculos, care deschide larg ușa abuzurilor de putere și decredibilizează instituțiile democratice.

Standardele internaționale consacrate, în special Codul de Bune Practici Electorale al Comisiei de la Veneția, sunt foarte clare: anularea unui scrutin poate fi dispusă doar dacă există fraude sau nereguli semnificative care influențează rezultatul final al alegerilor. În cazul României, niciun raport oficial emis de instituțiile abilitate – STS, AEP sau SRI – nu confirmă existența unor astfel de nereguli. Dimpotrivă, aceste instituții au furnizat dovezi tehnice și administrative care arată că procesul electoral a fost corect, transparent și neafectat de fraude.

Curtea Constituțională își depășește atribuțiile

Prin această decizie, CCR abandonează rolul de garant al constituționalității și intră într-un teren politic periculos. Decizia sa nu este doar o încălcare a voinței populare, exprimată prin votul a milioane de români, ci și o încălcare a principiului separației puterilor în stat – un pilon fundamental al democrației.

CCR nu are competența de a analiza oportunitatea politică a unui scrutin și nici de a anula alegeri în baza unor acuzații vagi și nedovedite. Fără o fundamentare juridică solidă, această decizie transformă Curtea într-un actor politic, capabil să anuleze alegeri pe criterii discreționare, ceea ce subminează întregul proces electoral.

Ce înseamnă acest precedent pentru viitor?

1. Delegitimarea votului popular. Dacă acceptăm această decizie, deschidem calea pentru anularea oricăror alegeri viitoare pe baza unor acuzații fără probe. Votul cetățenilor devine lipsit de valoare, iar instituțiile își pierd legitimitatea.
2. Atac la stabilitatea democratică. Instabilitatea politică generată de o astfel de hotărâre lovește direct în credibilitatea statului român, inclusiv pe plan internațional. Instituțiile europene și partenerii externi vor privi cu suspiciune România, considerând-o un stat incapabil să își gestioneze procesele democratice.
3. Erodarea încrederii în justiție și instituții. Curtea Constituțională, în loc să protejeze statul de drept, riscă să devină o pârghie politică, ceea ce decredibilizează justiția ca întreg. Românii vor privi cu scepticism și neîncredere toate deciziile viitoare ale CCR.

Anularea unor alegeri fără probe solide reprezintă abuz de putere. Standardele internaționale, inclusiv Codul de Bune Practici Electorale al Comisiei de la Veneția, prevăd că anularea unui scrutin poate fi decisă doar dacă frauda sau neregulile influențează în mod semnificativ rezultatul final. În cazul de față, niciun raport oficial nu confirmă aceste nereguli.

Curtea Constituțională, prin această hotărâre, își depășește atribuțiile, devenind un actor politic și nu un garant al constituționalității. Această situație ar trebui să alarmeze pe toți cei care înțeleg că separația puterilor în stat este un pilon fundamental al democrației.

De ce este periculos să ignorăm ce se întâmplă?

Dacă alegem să ne complacem, să nu protestăm, să nu cerem transparență și responsabilitate, suntem complici la distrugerea democrației. Alegerile sunt un contract între stat și cetățean. Anularea lor fără dovezi solide echivalează cu încălcarea acestui contract, iar tăcerea noastră va fi interpretată drept acceptare.

Nu putem privi pasivi cum viitorul nostru democratic este șters cu un gest arbitrar. Democrația cere vigilență, curaj și implicare. Pentru noi, pentru generațiile următoare, pentru cei care au luptat înaintea noastră.

Acceptarea acestei decizii ca fiind „normală” sau „corectă” înseamnă:

• Slăbirea statului de drept. Dacă votul cetățenilor poate fi anulat atât de ușor, nimeni nu va mai avea încredere în alegeri.
• Tăcerea în fața abuzului. Odată creat precedentul, nimic nu garantează că alegerile locale, parlamentare sau viitoare scrutinuri prezidențiale nu vor fi anulate pe motive similare.
• Negarea sacrificiilor din trecut. O democrație construită cu sânge în 1989 nu poate fi distrusă de o decizie lipsită de fundament legal.

Democrația este fragilă, iar libertatea se pierde mai ușor decât ne imaginăm. Cine nu înțelege gravitatea acestui moment și riscurile pe termen lung, ignoră lecțiile istoriei. În 1989, românii au spus „nu” unui regim care nu respecta voința poporului. Astăzi, tăcerea înseamnă complicitate.

Democrația se apără, nu se negociază!