În fiecare an, în țările unde se desfășoară curse hipice care desemnează campionul generației de 3 ani la galop sau 4 ani la trap, aceste competiții poartă numele de Derby. În Europa, marea cursă de trap se desfășoară sub diferite denumiri, dar vârful aisbergului este în Franța – Prix d’Amérique, cu un premiu de 1 milion de euro. Urmează Elitloppet în Suedia (900.000 euro) și Loteria Națională de la Napoli, cu 660.000 euro.
Amintiri, Amintiri!
În România, primul derby s-a disputat în anul 1924, când driverul Petre Borșiac a câștigat împreună cu elevul său, Bătăuși. De atunci și până în anul 2024 s-au desfășurat 96 de derby-uri, fiecare cu istoria sa. Cursele s-au ținut pe legendarele hipodromuri de la Floreasca și Băneasa din București, într-un număr de 36 de ediții, Mangalia – 3 ediții și Ploiești- 57 de ediții, sub patronajul Casei Regale Române.
A fost o perioadă înfloritoare pentru cursele de trap și galop, considerate un eveniment monden al vremurilor. Hipodromurile erau pline, loja regală se afla la loc de cinste, iar foștii suverani – Regele Ferdinand și Regele Carol al II-lea – înmânau personal premiile câștigătorilor. La această gală nu lipseau din protipendada bucureșteană magnați precum Malaxa, Marghiloman sau prințul Moruzzi, însoțiți de consoartele lor, care își etalau ținutele aduse din Berlin. Parada pălăriilor atrăgea privirile prin frumusețea și diversitatea sa. Atât de atractive erau cursele, încât s-au desfășurat și în timpul războiului!
Din 1961, cursele de trap se țin la Ploiești, iar în ultima vreme și cele de galop. Paradoxal, comuniștii – spre deosebire de democrații actuali – au făcut o treabă excelentă, susținând financiar această activitate. Nu mai puțin de 720 de hectare erau dedicate culturii plantelor pentru hrana animalelor. După anul 2000, au mai rămas doar 18 hectare – cele de la hipodrom. Restul… s-au „evaporat”.
Anii de glorie
Dacă primii doi ani au fost dificili, mai ales financiar, conducerea hipodromului de atunci a apelat la un mare specialist: Dr. Ioan Aparhideanu, director al Centrului Republican de Calificare și Ameliorare a Calului. O personalitate recunoscută în Europa, primul român invitat de Regina Angliei la o competiție în Regat, decorat în Franța cu Crucea de Cavaler de Onoare a Ordinului Sfântului Gheorghe.
Colaborarea cu Dr. Aparhideanu a schimbat fața hipodromului, în primul rând financiar. Existau 7 tipuri de pariuri, prin 52 de case, unități de alimentație publică, locuri de joacă pentru copii la umbra pomilor seculari. O reuniune avea în componență 12–14 curse – o dimineață perfectă de duminică pentru oamenii muncii. Afluența publicului era în creștere. Un exemplu: la Derby-ul din 1970, au asistat 11.000 de turfiști, potrivit jurnalistului Nidi Dumitriu, trimis special al Sportului Popular.
Derby-ul de trap? Care Derby?!
În regulamentul curselor, la rubrica dedicată Derby-ului se precizează clar: este cursa care desemnează campionul generației de 4 ani. Sunt prevăzute două 
probe de calificare – Criteriul Cailor de 4 Ani și Premiul de Încercare (unde contează doar participarea, nu și clasarea). La start trebuie să fie minim 6 cai indigeni.
Așa sună regulamentul conceput de Agenția Națională pentru Zootehnie, aprobat tacit de Consiliul Local Ploiești. Fac precizarea că, în vechiul regulament, cursa se putea alerga chiar și cu doar doi cai, pe o distanță de 2.700 m.
În prezent, la hipodrom există 15 cai de 4 ani, dintre care 8 au participat duminica trecută în Premiul de Încercare. Marți, 2 iulie 2025, s-au anunțat partanții pentru cursa centrală a anului. Doar doi proprietari și-au înscris caii. Ceilalți… probabil mai citesc abecedarul, „să se cultulralizeze”. Iar Federația Română de Trap a transmis de ceva timp că nu va trimite cai. Sâc!
Domnilor proprietari, cine sunteți voi să boicotați o istorie de 96 de ani? Cu ce ați contribuit la dezvoltarea acestei activități? Sunteți niște conflictuali. Caii voștri ar trebui să aibă regulamentul propriu? Să fie favorizați la grila de start? Să fie iertați de greșeli? Sunteți niște rătăciți în această industrie nobilă.
Cine face regulamentele?
Nu pot să nu spun câteva cuvinte despre Agenția Națională pentru Zootehnie. De când este instituția dumneavoastră abilitată să facă regulamente? Cine v-a dat acest drept? A.N.Z. se ocupă cu Stud-book-ul și, eventual, cu omologarea recordurilor, dacă acestea sunt certificate de casele de pariuri.
De regulamente ar trebui să se ocupe Autoritatea Hipică, desființată samavolnic de guvernul Tăriceanu în decembrie 2009.
Nu știu cine, cu o minte „creată”, a decis ca Derby-ul de trap să se alerge pe 4.200 m. V-ați gândit că animalele astea vor alerga la peste 35 de grade, la prânz, pe o asemenea distanță? Dacă moare un cal, cine răspunde?
Nu știu ce poziție are Poliția Animalelor Ploiești, care a cam uitat că și caii sunt animale. Nu mai vorbesc de DSV, care pare că a uitat de hipodrom.
Medicul veterinar al reuniunii este prima autoritate care poate permite sau nu desfășurarea cursei. Personal, cred că asistăm la un plan ticălos de desființare a trapului în favoarea galopului, care e mai spectaculos și mai „profitabil”, iar Jockey Clubul nu are arici la pungă.
Reuniunea de duminică are 7 curse – 4 de trap, 3 de galop. Prima începe la ora 9:30. Vă așteptăm. Iar despre situația penibilă creată, în care în loc de așteptatul Mare Derby la Trap, ediția 97, avem parte de niște curse anoste, conducerea hipodromului culege ceea ce a semănat în ultimii ani.
Uneori, prea multă clemență și bun simț strică, domnilor.
Marian Pușcaș
