Politicienii români sunt conştienţi de faptul că redresarea economică este legată de sectorul bancar, însă problemele cu care se confruntă zona euro, de unde vin majoritatea băncilor prezente în România continuă, să fie un risc, avertizează jurnaliştii “Financial Times”.
Noul guvern condus de Mihai Răzvan Ungureanu ştie că are nevoie de ajutorul băncilor pentru a sprijini economia să nu cadă iar în recesiune, din care a ieşit abia în 2011, scriu jurnaliştii publicaţiei britanice “Financial Times”, argumentând prin comentariile Guvernatorului Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, care le-a cerut băncilor să nu mai ridice dobânzile la depozite pentru a-şi majora nivelul lichidităţilor, având în vedere că acest lucru loveşte consumul.
Această abordare a băncilor este un rezultat direct al anilor dificili prin care au trecut de când criza economică a adus un final abrupt boom-ului bancar, pe spatele căruia creditarea a ajuns să înregistreze o creştere de 60% în 2008.
Problema a fost că o mare parte a acestor credite erau concentrate în sectoare neproductive, în special imobiliare, care erau umflate de speculă. Atunci când această bulă s-a spart, băncile din România au fost lovite deosebit de dur, întâi din cauza expunerii în faţa crizei interne din România şi de căderea pieţei imobiliare, şi în al doilea rând de retragerea lichidităţilor din sistemul bancar românesc de către băncile strine care au operaţiuni aici pentru a-şi consolida afacerile din ţările-mamă.
85% din sistemul bancar românesc (după activele deţinute) este controlat de bănci cu capital străin.
A fost o aterizare dură. Ponderea creditelor neperformante a crescut de la 6,46% în septembrie 2009 la 14,18% în luna septembrie a anului trecut. Este fără îndoială un nivel ridicat – în UE, media a fost de 5% în 2011, potrivit unui raport realizat de Ernst & Young. Ponderea a început însă să scadă spre sfârşitul anului trecut, iar asta îi face pe mulţi bancheri şi economişti români să fie încrezători.
După boomul de creditare în care au intrat băncile europene în anii anteriori izbucnirii crizei, grupurile bancare europene acordă acum tot mai puţine credite din cauza lipsei lichidităţilor şi a crizei datoriilor de stat din zona euro.
Instituţiile financiare europene s-au numărat, în acea perioadă, printre cei mai mari creditori transfrontalieri ai ţprilor emergente. Retragerea acestora de pe piaţa creditării a lăsat mai multe industrii fără finanţare – de la cea aviatică la media şi minerit, sugrumând economiile unor state care deja se confruntă cu scăderea cererii din ţările dezvoltate, de care depind prin exporturi.
România este una dintre cele mai vulnerabile state în faţa retragerii băncilor de pe piaţa creditelor. Intermedierea financiară (volumul creditelor acordate raportat la PIB) se ridică la aproximativ 50%. Din acest 50%, între 30 şi 40 de puncte procentuale este reprezentat de bănci străine, potrivit datelor Băncii Reglementelor Internaţionale, citate de “The Wall Street Journal”.
Principala îngrijorare este acum că o retragere moderată de pe piaţa creditării s-ar putea transforma într-o adevărată criză a creditării, precum cea din 2008 declanşată de colapsul gigantului bancar american Lehman Brothers. Acel episod de restricţionare a accesului la finanţare a lăsat companiile şi oamenii de afaceri căutând cu disperare lichidităţi şi a jucat un rol major în prăbuşirea comerţului mondial, care a trecut atunci prin cea mai slabă perioadă de la Marea Depresiune.
Importanţa băncilor europene în pieţele emergente. Cota de credite acordate de acestea, ca pondere în Produsul Intern Brut al fiecărui stat. Infografie: The Wall Street Journal.
Din infografie se poate observa că, pe lângă state emergente puternice precum Brazilia şi Argentina, cele din Europa de Est sunt mult mai vulnerabile în faţa retragerii băncilor europene. În România, Polonia, Ungaria, Bulgaria şi Cehia, cota împrumuturilor acordate de bănci europene ca procent în fiecare PIB naţionaleste cuprinsă între 30 şi 40%, reprezentând un pericol real pentru aceste economii.
Sursa: adevarul.ro
