Domnule Preşedinte al României,
Onorat Prezidiu,
Doamnelor şi domnilor,
Sunt onorat să fiu prezent, pentru a treia oară consecutiv, la Bilanţul Ministerului Public.
În calitatea pe care o am, vă mulţumesc pentru activitatea desfăşurată în 2010, care a fost un an dificil, cu reduceri salariale şi exigenţe mai mari în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare.
Vă felicit pentru obţinerea unor parametri operativi mai buni decât în 2009 şi menţiunile pozitive obţinute în Raportul de ţară.
Se observă o constantă pozitivă în privinţa Parchetului General, a DNA şi DIICOT.
Este important să dezvoltăm vectori de excelenţă în întreg sistemul Ministerului Public, atât la centru cât şi în teritoriu.
Să ne concentrăm atenţia, în mod uniform, pe întreg sistemul Ministerului Public.
Unităţile specializate joacă un rol cheie în contextul MCV, dar şi celelalte unităţi au un rol esenţial în protejarea drepturilor cetăţenilor.
Este extrem de important să evităm în teritoriu cooptarea procurorilor în lanţul intereselor locale nelegitime şi netransparente, indiferent dacă sunt politice sau economice. Procurorul trebuie să fie o ancoră a legalităţii, nu numai la centrul sistemului, ci şi în comunităţile locale.
Optimizarea rezultatelor este condiţionată de alocarea raţională a resurselor umane şi managementul unităţilor de parchet. Când spunem management, ne gândim atât la cel profesional, cât şi la cel administrativ, în contextul resurselor bugetare.
Ministerul Justiţiei va persevera legislativ în desfiinţarea instanţelor şi parchetelor cu volum mic de activitate şi realocarea resurselor umane.
Un efort trebuie iniţiat şi în Ministerul Public pentru o regândire globală a structurii funcţiilor şi competenţelor în Ministerul Public, pe criteriul alocării raţionale a resurselor umane şi evitarea aglomerării statului de funcţii la Parchetul General sau alte parchete.
Acesta este un demers complex, care cere timp şi trebuie încadrat în efortul de ajustare a celor trei legi ale Justiţiei, 303, 304, 317 din 2004. Eventuala modificare a acestora trebuie însă precedată de o solidă dezbatere în sistemul judiciar şi în societate. Un astfel de proiect trebuie avizat de un CSM întregit cu membrii societăţii civile şi cei trei magistraţi care mai trebuie aleşi, pentru a avea o legitimitate care să-i garanteze şanse reale de adoptare în Parlament.
Suntem pentru păstrarea statutului procurorului aşa cum este în prezent. Buna colaborare dintre Ministerul Public şi Ministerul Justiţiei în ultimii trei ani este dovada că art.132 din Constituţie este funcţional, dacă este citit cu bună credinţă de ambele părţi.
În acest an trebuie să ne concentrăm şi pe pregătirea profesională pentru intrarea în vigoare a Codurilor. Cred că, deocamdată, se face prea puţin sau deloc în acest scop în sistemul judiciar.
Codurile vor intra în vigoare, trebuie să vă pregătiţi individual şi în colective de lucru. Nu avem nevoie de seminarii şi conferinţe spectaculoase şi mediatizate pentru discutarea Codurilor, care implică mai mult efort pentru organizare şi costuri financiare. Iniţierea unor forumuri de dezbateri pe internet, seminarii locale cu deplasarea a 1-2 experţi care au participat la lucrări şi alţi responsabili din Ministerul Justiţiei şi Ministerul Public, pot fi module eficiente. Dar trebuie început.
Şi Guvernul trebuie să se pregătească de intrarea în vigoare a Codurilor. Aşteptăm concluziile studiului de impact pentru a evalua ce mai trebuie să pregătim din punct de vedere instituţional şi financiar.
Am spus-o şi la bilanţul unei curţi de apel, despre schemele de personal trebuie să discutăm ştiinţific, nu pe cifre interpretate larg şi generos, ca să nu spun altfel. CSM are, de asemenea, un rol de jucat în evaluarea corectă a resurselor umane necesare sistemului în perspectiva Codurilor.
Cred că este important, ca în dosarele economice, să implementaţi o strategie complexă bazată pe patru vectori, inculparea persoanelor juridice prin intermediul cărora se comit infracţiuni, mai ales dacă deţin active, acţiunile de anulare a transferurilor patrimoniale prin care se golesc patrimoniile acestora de active, măsurile asigurătorii şi recuperarea produselor infracţiunii.
Este foarte important să puneţi infractorii după gratii, ne interesează, însă, şi averile lor, plasate în firme, active sau conturi externe.
În acest scop, Ministerul Justiţiei a iniţiat o măsură legislativă şi una instituţională.
Am elaborat, în parteneriat cu Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Ministerul Public, un proiect de lege care fluidizează sechestrul asigurător şi valorificarea bunurilor sechestrate sau confiscate.
De asemenea, am constituit în cadrul Ministerului Justiţiei, fără costuri bugetare suplimentare, cu sprijinul Marii Britanii şi Statelor Unite, implementând Decizia Consiliului 2007/845/JAI, un Birou de cooperare pentru recuperarea creanţelor.
Acest Birou nu va avea atribuţii operative de anchetă sau confiscări, ci unul de sprijin strategic pentru anchetatori, pentru dvs. Pe baza relaţiilor pe care le vom stabili cu birourile omoloage din spaţiul euroatlantic, vă vom sprijini cu informaţii şi expertiză în recuperarea activelor externe, produse ale infracţiunilor şi viceversa, vom sprijini colegii noştri străini, pentru recuperarea produselor infracţiunilor plasate în România pentru “spălare”.
În concluzie, şi pentru 2011 avem obiective importante, cred că pentru moment avem un cadru legislativ suficient pentru performanţă, sprijin politic pentru politicile penale şi un foarte bun nivel de cooperare şi de expertiză.
Vă urez succes!
