- Cota unică rămâne. Impozitul minim pe cifra de afaceri urmează să dispară
- Reducerea deficitului: economie în administrație sau sacrificii pentru populație?
- Ce se întâmplă cu patrimoniul economic al statului?
- Fondurile europene și investițiile: promisiunile trebuie măsurate în bani încasați și proiecte finalizate
- Testul noului Guvern începe cu bugetul
- SURSE DOCUMENTARE
INTRANSIGENT | 21 octombrie 2026 | ECONOMIE
Parlamentul României a acordat, la 20 octombrie, încrederea Guvernului Luca Niculescu, cu 280 de voturi favorabile și 58 împotrivă.
Hotărârea Parlamentului nr. 4/2026, publicată în Monitorul Oficial nr. 876 din aceeași zi, consacră învestirea Executivului și asumarea programului de guvernare.
Pentru economia românească, momentul este important. România trebuie să continue reducerea deficitului bugetar, să își finanțeze datoria publică, să mențină investițiile și să își respecte angajamentele europene.
Noul Guvern promite o formulă care încearcă să împace obiective dificile: stabilitate fiscală, competitivitate economică și disciplină bugetară.
Cota unică rămâne. Impozitul minim pe cifra de afaceri urmează să dispară
În domeniul fiscal, programul de guvernare menține principiul cotei unice de impozitare.
Executivul își asumă totodată eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri, cunoscut sub denumirea de IMCA, de la 1 ianuarie 2027, în conformitate cu calendarul legislativ deja stabilit.
Guvernul argumentează că acest impozit afectează competitivitatea, deoarece se raportează la cifra de afaceri, nu la profitul efectiv al companiilor.
Eliminarea sa poate reduce presiunea asupra anumitor întreprinderi, în special asupra celor care operează cu marje de profit reduse.
Dar măsura are și o dimensiune bugetară.
Renunțarea la o categorie de venituri fiscale obligă statul să explice cum va compensa eventualele pierderi, într-un moment în care reducerea deficitului rămâne prioritară.
Programul prevede și măsuri de consolidare a colectării fiscale, inclusiv prin digitalizarea relației dintre contribuabili și ANAF.
Aici se află una dintre mizele reale ale noii guvernări: dacă statul poate obține mai multe venituri printr-o administrare fiscală mai eficientă, fără să transfere automat presiunea asupra contribuabililor care își îndeplinesc deja obligațiile.
Reducerea deficitului: economie în administrație sau sacrificii pentru populație?
Deficitul bugetar reprezintă diferența dintre cheltuielile și veniturile statului.
Când cheltuielile depășesc veniturile, diferența trebuie finanțată, în principal, prin împrumuturi, prin utilizarea unor resurse disponibile sau prin alte operațiuni bugetare legale.
Împrumuturile atrag dobânzi și obligații viitoare de rambursare.
Potrivit relatărilor Reuters din 20 octombrie, România urmărește reducerea deficitului sub pragul de 3% din PIB până în 2030, în timp ce pentru anul 2026 este anticipat un deficit de aproximativ 6,2% din PIB.
Aceste cifre arată dimensiunea provocării.
Un program care promite simultan reducerea deficitului, menținerea investițiilor, stabilitate fiscală și protecție socială trebuie susținut prin calcule bugetare verificabile.
Altfel, diferența dintre obiective și resurse riscă să se transforme ulterior în noi măsuri de austeritate, reduceri de investiții sau creșterea îndatorării.
Ce se întâmplă cu patrimoniul economic al statului?
Programul de guvernare menține în discuție posibilitatea listării unor pachete minoritare din anumite companii de stat.
O asemenea operațiune nu echivalează automat cu pierderea controlului statului asupra unei societăți.
Ea poate facilita atragerea de capital și impunerea unor standarde suplimentare de transparență.
Dar fiecare operațiune trebuie examinată separat, în funcție de companie, valoarea de piață, participația cedată și consecințele asupra drepturilor de vot, dividendelor și controlului strategic.
În sectoarele energiei, transporturilor și industriei, problema nu este doar cât încasează statul din vânzarea unor acțiuni, ci și ce drepturi economice și decizionale păstrează după tranzacție.
O evaluare corectă și o justificare publică a oportunității sunt esențiale.
Fondurile europene și investițiile: promisiunile trebuie măsurate în bani încasați și proiecte finalizate
O altă provocare privește finanțările europene și implementarea proiectelor de investiții.
Nu este suficient ca un Guvern să anunțe investiții sau să invoce sume disponibile la nivel european.
Trebuie făcută diferența dintre finanțările aprobate, cele contractate, sumele efectiv primite și cheltuielile realizate.
În cazul PNRR, întârzierile administrative, neîndeplinirea jaloanelor și eventualele corecții financiare pot influența disponibilitatea fondurilor.
Pentru cetățeni, rezultatul concret se vede în infrastructură, spitale, școli, servicii publice și investiții economice funcționale.
Testul noului Guvern începe cu bugetul
Programul de guvernare reprezintă un angajament politic. Nu este însă suficient, prin el însuși, pentru modificarea taxelor, aprobarea împrumuturilor sau efectuarea cheltuielilor publice.
Aceste decizii vor trebui transpuse în acte normative, bugete și documente financiare.
De aceea, primul test important al Guvernului Niculescu va fi modul în care va construi bugetul pentru 2027.
Intransigent va urmări dacă reducerea deficitului este însoțită de diminuarea cheltuielilor administrative nejustificate, îmbunătățirea colectării veniturilor și evaluarea riguroasă a investițiilor.
Pentru că redresarea bugetară nu poate fi evaluată exclusiv după cifra deficitului.
Trebuie verificat cine suportă costurile, ce efort face statul pentru a-și reduce propria risipă și ce rezultate concrete primesc cetățenii în schimbul sacrificiilor cerute.
Aceasta este măsura responsabilității economice a oricărui Guvern.
SURSE DOCUMENTARE
1. Hotărârea Parlamentului României nr. 4 din 20 octombrie 2026, pentru acordarea încrederii Guvernului, Monitorul Oficial nr. 876/2026 — https://monitoruloficial.ro/
2. Programul de guvernare 2026–2028, anexa nr. 2 la Hotărârea Parlamentului nr. 4/2026.
3. Reuters, 20 octombrie 2026, privind învestirea Guvernului și obiectivele de consolidare fiscală — https://www.reuters.com/world/europe/romanian-parliament-confirms-new-prime-minister-after-months-deadlock-2026-10-20/
4. Prezentarea prevederilor fiscale ale programului, Adevărul, 16 octombrie 2026 — https://adevarul.ro/economie/programul-de-guvernare-depus-de-luca-nichttps://adevarul.ro/economie/programul-de-guvernare-depus-de-luca-niculescu-2564354.html
