- Cine sunt, de fapt, cei care construiesc „Sezonul Comunitar” de pe Dâmbu
- Citește și: Fundația politică germană care apare de zece ani în traseul Ghioc–Polițeanu. De la Inițiativa România și construcția rețelelor civice la Primăria Ploiești și proiectele de pe Dâmbu
- Partenerii Dâmbului: cine se strânge, de fapt, în jurul proiectului
- De la lectură și film la influență urbană: ce aduce fiecare partener
- AEDU și Lucian Vasile: expertiza locală care intră în mecanismul Dâmbu
- BAT Investment: de la masa discuțiilor despre apă, direct pe malul Dâmbului
- Zeppelin și De-a Arhitectura: cine validează viziunea pentru Dâmbu
- Institutul Francez: legitimitate culturală internațională pentru proiectul Dâmbu
- Asociația Mitică Apostol: al doilea cartier intră în același laborator civic
- Elena Polițeanu și selfie-ul civic: când Ploieștiul devine decor pentru propria admirație
- Dâmbu: 662.000 de lei, trei achiziții directe și aceeași firmă
Cine sunt, de fapt, cei care construiesc „Sezonul Comunitar” de pe Dâmbu
La prima vedere, evenimentul organizat pe 29 august pe malul Dâmbului putea fi citit ca o manifestare comunitară obișnuită: lectură pentru copii, istorie locală și film în aer liber. A fost prezentat drept debutul celei de-a doua ediții a „Sezonului Comunitar Ploiești”, organizat de Asociația Ploiești pentru oameni, în zona străzii Cornățel și a cartierului Mihai Bravu.
Programul spune însă mai mult atunci când îi urmărim pe cei aflați în spatele lui.
Primele două activități au fost susținute de AEDU – Asociația pentru Educație și Dezvoltare Urbană: Oana Purice a coordonat atelierul destinat copiilor, iar istoricul Lucian Vasile a condus turul „O plimbare prin istoriile Dâmbului”. Seara, programul a continuat cu proiecția filmului Povestea lui Souleymane, realizată în parteneriat cu Institutul Francez din România.
În același timp, Observatorul Prahovean apare explicit drept partener media, promovând chiar în ziua evenimentului programul și activitățile organizatorilor.
Separat, fiecare dintre aceste colaborări poate avea o explicație perfect firească. Împreună însă, ele conturează un ecosistem care merită cercetat: cine sunt organizațiile implicate, cine le conduce, ce relații anterioare există între oamenii lor, administrația Polițeanu și Asociația Ploiești pentru oameni și cine finanțează ori facilitează aceste proiecte.
Pentru că, odată urmărite aceste legături, „Sezonul Comunitar” nu mai este doar o după-amiază petrecută pe malul Dâmbului. Devine punctul de întâlnire al unor organizații, finanțatori, actori media și oameni cu trasee civice și politice care se intersectează de mai mult timp la Ploiești.
Citește și: Fundația politică germană care apare de zece ani în traseul Ghioc–Polițeanu. De la Inițiativa România și construcția rețelelor civice la Primăria Ploiești și proiectele de pe Dâmbu
Partenerii Dâmbului: cine se strânge, de fapt, în jurul proiectului
Evenimentul din 29 august 2026 nu este o acțiune izolată. Este parte dintr-un mecanism construit încă din 2025 în jurul Asociației Ploiești pentru oameni, prin care pe malul Dâmbului sunt aduse împreună organizații civice, instituții culturale străine, presă și reprezentanți ai administrației.
În 2025, proiectul „Dâmbu pentru oameni” a avut 10 parteneri instituționali și culturali. Printre aceștia: Ambasada Regatului Țărilor de Jos, Institutul Francez, Goethe-Institut, AEDU, Artown Now și Observatorul Prahovean. Asociația confirmă chiar că proiectul a beneficiat de sprijin financiar al Ambasadei Olandei.
Observatorul Prahovean nu s-a limitat la publicitate. Marius Nica a moderat, alături de Andrei Voicu de la Ploiești pentru oameni, dezbaterea „Ce facem cu Dâmbu?”, la care au participat viceprimarul Zoia Staicu, arhitectul-șef Roxana Pandele, consilierul Robert Vîscan și reprezentanți ai Apelor Române.
În 2026, rețeaua se extinde. Friedrich Naumann Foundation oferă 2.500 de euro pentru concursul „Locuri în devenire”, AEDU intră în proiect, Lucian Vasile devine membru al juriului, BAT Investment participă la ecologizare, Institutul Francez asigură componenta cinematografică, iar Observatorul rămâne partener media.
Nimic din toate acestea nu este, prin sine, ilegal. Dar imaginea de ansamblu ridică întrebarea relevantă: cine ajunge să definească agenda publică a Dâmbului și prin ce mecanism?
Pentru că aceeași zonă în care ONG-ul soției primarului construiește consultări, parteneriate și proiecte de imaginație urbană este și zona pentru care administrația Polițeanu cheltuiește deja bani publici pentru proiectare.
Formal sunt două circuite distincte. Jurnalistic, însă, ele se întâlnesc prea des în același loc pentru a nu fi urmărite împreună.
De la lectură și film la influență urbană: ce aduce fiecare partener
Lista partenerilor arată că „Sezonul Comunitar” nu este construit doar din voluntariat. Fiecare organizație aduce o resursă diferită, iar împreună acestea dau proiectului vizibilitate, expertiză și legitimitate.
AEDU – Asociația pentru Educație și Dezvoltare Urbană asigură ancora locală. Oana Purice și istoricul Lucian Vasile au susținut primele activități din 29 august, iar AEDU este implicată și în concursul „Locuri în devenire”. Lucian Vasile face parte chiar din juriul care va evalua propunerile pentru viitorul Dâmbului. Rolul organizației depășește astfel simpla prezentare a istoriei cartierului: intră și în procesul prin care sunt selectate ideile considerate valoroase pentru zonă.
Institutul Francez din România oferă componenta culturală internațională, prin proiecția filmului Povestea lui Souleymane. Este continuarea unei colaborări deja existente din ediția 2025.
Mai consistent financiar este însă rolul Friedrich Naumann Foundation, partener al concursului „Locuri în devenire” și finanțator integral al fondului de premii de 2.500 de euro. Fundația nu este un simplu sponsor comercial, ci o fundație politică germană, apropiată de FDP, care declară oficial că USR este principalul său partener politic din România.
Înaintea debutului sezonului, BAT Investment a asigurat resurse pentru ecologizarea Dâmbului, la care au participat inclusiv angajați Unilever și NCH România.
Privite împreună, contribuțiile formează un mecanism coerent: mediul privat asigură logistică, instituțiile culturale furnizează conținut, ONG-urile aduc expertiză și comunitate, iar FNF finanțează competiția de idei.
Iar beneficiarul simbolic al întregii construcții este același spațiu pentru care Primăria Ploiești pregătește, separat, investiții publice de milioane de lei: Dâmbul.
AEDU și Lucian Vasile: expertiza locală care intră în mecanismul Dâmbu
Prezența AEDU în proiect nu poate fi redusă la o simplă anexă a Asociației Ploiești pentru oameni. Organizația există din 2013, iar fondatorul său, istoricul Lucian Vasile, cercetează istoria Ploieștiului și a Dâmbului cu mult înainte ca zona să devină o miză a actualei administrații. RepublicaPloiești publica încă din 2012 un amplu material despre pârâu și rolul său în formarea orașului.
Tocmai această vechime îi conferă AEDU o resursă importantă: legitimitatea locală. În 2025 și 2026, Lucian Vasile conduce tururile istorice de pe Dâmbu, iar în concursul „Locuri în devenire” este desemnat chiar „reprezentant al comunității din Dâmbu” în juriul care selectează propunerile premiate.
AEDU nu se află însă pentru prima dată într-un proiect conectat administrației locale. În 2024, asociația a fost partener local al programului Ploiești #LetsPLAY – Capitala Tineretului, implementat de Fundația Județeană pentru Tineret Prahova și EuroSpirit în co-management cu Primăria Ploiești. Lucian Vasile a asigurat inclusiv tururi pentru participanții la summitul național al programului.
Nu am identificat o afiliere politică a AEDU ori a lui Lucian Vasile la USR sau Mișcarea Noi, Ploieștenii și nici o finanțare directă FNF către AEDU în actualul concurs.
Ceea ce poate fi documentat este mai nuanțat: AEDU aduce proiectului Dâmbu memoria, expertiza și credibilitatea locală, în timp ce alte organizații aduc finanțarea și infrastructura de participare civică.
Astfel se construiește un proiect care nu mai oferă doar divertisment pe malul apei, ci începe să producă și să selecteze idei despre viitorul unui spațiu public pentru care Primăria cheltuiește deja bani.
BAT Investment: de la masa discuțiilor despre apă, direct pe malul Dâmbului
Parteneriatul dintre Asociația Ploiești pentru oameni și BAT Investment nu începe în dimineața ecologizării Dâmbului.
Cu numai câteva săptămâni înainte, în iulie 2026, fabrica BAT din Ploiești organiza a treia ediție a workshopului „Apa – o resursă indispensabilă, o responsabilitate comună”, construit explicit pentru conectarea companiilor, autorităților, universităților și ONG-urilor în jurul proiectelor de gestionare a apei.
Printre organizațiile participante se afla chiar Ploiești pentru oameni, care și-a prezentat proiectele de mediu și dezvoltare comunitară. La aceeași masă se aflau Sistemul de Gospodărire a Apelor Prahova, Direcția Județeană de Mediu, UPG, Unilever, Coca-Cola HBC, Timken și NCH. Potrivit comunicării evenimentului, au fost discutate inclusiv posibile proiecte comune.
Pe 22 august, discuția se transformă în acțiune: Ploiești pentru oameni și BAT Investment organizează împreună ecologizarea Dâmbului. BAT asigură echipamentele de protecție, iar printre cei 35 de voluntari apar angajați BAT, Unilever și NCH. Sunt strânși aproximativ 70 de saci de deșeuri.
Implicarea BAT are o logică proprie. Fabrica din Ploiești, una dintre cele mai mari unități BAT din Europa, deține certificarea internațională Alliance for Water Stewardship, iar compania declară oficial că urmărește extinderea colaborărilor cu autorități, ONG-uri și mediul academic pentru proiecte privind apa.
Prin urmare, nu avem dovada unei finanțări ascunse și nici motiv să tratăm voluntariatul drept altceva decât ceea ce este declarat.
Dar avem un fapt relevant: ONG-ul condus de soția primarului intră într-o rețea corporativă de stakeholderi privind apa, își prezintă proiectele în fața acesteia și, câteva săptămâni mai târziu, transformă relația într-un parteneriat concret chiar pe Dâmbu.
Astfel, în jurul aceluiași curs de apă se întâlnesc treptat administrația, ONG-ul, fundația politică FNF, experții locali și mari companii private. Iar această concentrare de resurse și influență este mult mai importantă decât imaginea unei simple acțiuni de curățenie.
Zeppelin și De-a Arhitectura: cine validează viziunea pentru Dâmbu
Odată cu intrarea Zeppelin și De-a Arhitectura, proiectul depășește registrul unei consultări de cartier. Cele două organizații aduc ceea ce finanțatorul nu poate cumpăra singur: autoritate profesională în arhitectură, urbanism și cultura spațiului construit.
Zeppelin este o platformă de arhitectură și cultură urbană construită din 2008, cu activitate editorială, cercetare, conferințe și intervenții urbane. În juriul „Locuri în devenire” este reprezentată de Cătălina Frâncu, redactor-șef adjunct al revistei.
De-a Arhitectura are o greutate instituțională și mai mare. Asociația este program cultural prioritar al Ordinului Arhitecților din România, iar programele sale de educație privind mediul construit au beneficiat, în timp, de aproape 5 milioane de lei din Timbrul Arhitecturii. Președinta asociației, arhitecta Mina Sava, este cea care intră în juriul concursului de la Ploiești.
Formal, organizatorii insistă că „Locuri în devenire” nu este un concurs de soluții tehnice. Numai că secțiunea destinată specialiștilor cere arhitecților, urbaniștilor și peisagiștilor un plan de intervenție, imagini explicative și un text de concept, iar participanților le sunt puse la dispoziție documentație de urbanism, chestionare comunitare, fotografii și fișiere de lucru.
Mai important, chiar organizatorul afirmă că propunerile selectate vor alimenta conversațiile viitoare despre spațiul public și pot deveni puncte de plecare pentru proiecte și parteneriate ulterioare.
Aici apare miza reală. Zeppelin și De-a Arhitectura nu proiectează oficial Dâmbul și nu avem dovada că Primăria va prelua soluțiile premiate. Dar reprezentanții lor contribuie la validarea profesională a ideilor care vor fi promovate public drept direcții dezirabile pentru transformarea zonei.
În paralel, Primăria plătește deja proiectarea tehnică a aceluiași Dâmbu.
Două trasee diferite, unul civic și unul administrativ. Întrebarea care rămâne este dacă, și prin ce mecanism, ele ajung să se întâlnească.
Institutul Francez: legitimitate culturală internațională pentru proiectul Dâmbu
În arhitectura „Sezonului Comunitar”, Institutul Francez din România are un rol diferit de cel al sponsorilor financiari sau al organizațiilor de urbanism. Nu produce soluții pentru Dâmbu și, din datele publice, nu rezultă că finanțează amenajarea zonei. Aduce însă ceva important pentru imaginea proiectului: prestigiu și legitimitate instituțională internațională.
Pe 29 august 2026, programul s-a încheiat cu proiecția filmului Povestea lui Souleymane, realizată explicit în parteneriat cu Institutul Francez. Colaborarea nu este întâmplătoare și nici nouă. La prima ediție „Dâmbu pentru oameni”, din 2025, Institutul Francez fusese deja partener, inclusiv pentru proiecția filmului Àma Gloria.
Continuitatea contează. Un proiect local al ONG-ului condus de Elena Polițeanu Ghioc nu se limitează astfel la voluntari și organizații ploieștene, ci își construiește, de la o ediție la alta, o rețea de parteneri instituționali externi. În 2025 au fost alături Institutul Francez, Goethe-Institut și Ambasada Regatului Țărilor de Jos; în 2026 apare din nou Institutul Francez, iar Friedrich Naumann Foundation intră în zona finanțării concursului de idei.
Nu există dovada că Institutul Francez influențează proiectul urbanistic al Primăriei. Dar prezența sa contribuie la consolidarea credibilității publice a inițiativei și la transformarea unui proiect de cartier într-un eveniment cu parteneriate internaționale.
Iar aceasta este una dintre formulele prin care „Dâmbu pentru oameni” își construiește treptat autoritatea publică.
Asociația Mitică Apostol: al doilea cartier intră în același laborator civic
Prezența Asociației Mitică Apostol Ploiești în „Locuri în devenire” arată că mecanismul testat pe Dâmbu începe să fie extins într-un al doilea cartier.
Asociația, înființată în 2021, printre membri căroroa s-a aflat sau poate se află încă și o anume Cristina Cochinescu, reprezintă comunitatea din Mitică Apostol, iar Mihai Petu, membru al organizației, intră direct în juriul concursului ca reprezentant al cartierului. El participă astfel la selecția propunerilor pentru parcul din zonă, alături de reprezentanții Zeppelin, De-a Arhitectura, AEDU și Ploiești pentru oameni.
Rolul Asociației Mitică Apostol nu se oprește însă la concurs. Ploiești pentru oameni anunță deja că, după activitățile de pe Dâmbu, Sezonul Comunitar 2026 se va extinde într-un al doilea cartier, unde vor intra în aceeași formulă Ambasada Regatului Țărilor de Jos, Cycle4Global Goals România, Outhentic Cycling România, Asociația Sync, FNF și Asociația Mitică Apostol.
Modelul începe astfel să se repete: comunitate locală, ONG coordonator, partener extern, finanțator internațional și specialiști care transformă nemulțumirile sau aspirațiile locuitorilor în propuneri pentru spațiul public.
Coincidența devine cu atât mai interesantă cu cât și administrația investește deja în cartier. RASP Ploiești indică lucrări pentru extinderea rețelei de apă și branșamentelor, precum și o microstație de epurare a apelor uzate, incluse în planul de investiții al concesionarului.
Nu există dovada că aceste investiții publice au vreo legătură cu concursul „Locuri în devenire”. Dar apare același tipar întâlnit pe Dâmbu: un cartier aflat în atenția investițiilor publice devine simultan teren pentru consultări, concursuri de idei și construcție comunitară susținute de aceeași rețea de ONG-uri și parteneri externi.
Dâmbul pare, astfel, mai puțin un caz izolat și mai mult începutul unui model care poate fi replicat în alte zone ale Ploieștiului.
Putem face un capitol satiric, dar aș ține atacul pe mesaj, imagine publică și contradicțiile percepute, nu pe afirmații despre persoană care nu pot fi dovedite. Postarea oferă suficient material de ironie: contrastul dintre realitatea orașului și discursul festiv despre artă urbană.
Elena Polițeanu și selfie-ul civic: când Ploieștiul devine decor pentru propria admirație
Elena Polițeanu a descoperit, dintr-odată, că pasajele Gării de Sud nu mai sunt doar niște culoare prin care trec zilnic mii de ploieșteni grăbiți, ci un fel de galerie inițiatică în care cetățeanul trebuie să deprindă „Gramatica libertății”.
Și, firește, revelația nu putea rămâne nemarcată. A fost nevoie de un selfie.
Pentru că, în noul Ploiești civic, dacă te emoționează suficient un perete pictat și te fotografiezi lângă el, orașul pare imediat mai european, mai creativ și, probabil, cu vreo două probleme administrative mai puțin.
Postarea Elenei Polițeanu are ceva aproape tandru în autosuficiența ei: „cei de la Artown Now m-au făcut să mă opresc”, „să mă dau în selfie tremurat”, „să fiu mândră”. Cu alte cuvinte, evenimentul cultural trece pentru câteva clipe în plan secund, iar în centrul tabloului ajunge inevitabil emoția Elenei în fața evenimentului.
Ploieșteanul obișnuit poate traversa pasajul și să vadă un mural. Elena Polițeanu traversează același pasaj și pare să trăiască un moment de revelație urbanistică.
Asta da performanță civic-culturală. Mai lipsea un text pe perete: „Atenție! Zonă cu risc ridicat de admirație de sine.”
Iar „Gramatica libertății” vine mănușă. Pentru că în Ploieștiul actual pare să existe deja o gramatică foarte clară a comunicării publice: câteva ONG-uri apropiate, câțiva parteneri externi, un eveniment pe…Dâmbu, o fotografie bine aleasă și suficientă emoție încât să pară că asistăm la renașterea orașului. Mereu și mereu…
Numai că ploieștenii nu trăiesc în fotografii. Și nici libertatea nu se conjugă la persoana întâi singular: eu mă opresc, eu mă emoționez, eu mă fotografiez, eu sunt mândră.
Uneori, cea mai bună gramatică a unui oraș începe cu un verb mult mai banal: a face.
Ca atare, dragă doamnă Nuțica, fă-l incompatibil sau în conflict de interese pe soțul dumitale, unii dintre noi ne-am săturat de incompetența lui. Mulțumim anticipat.
Dâmbu: 662.000 de lei, trei achiziții directe și aceeași firmă
Interesul administrației Polițeanu pentru Dâmbu nu a rămas la nivelul declarațiilor. În mai puțin de două luni, între 6 august și 3 octombrie 2025, Primăria Ploiești a atribuit trei achiziții directe către aceeași societate, Urban Scope SRL, toate legate de același proiect de regenerare a pârâului.
Firma a primit 268.000 lei pentru Studiul de Fezabilitate, 124.000 lei pentru pregătirea cererii de finanțare și încă 270.000 lei pentru DTAC, proiect tehnic, detalii de execuție și asistență tehnică. În total: 662.000 de lei fără TVA, numai pentru documentație și servicii conexe.
Două dintre valori merită privite atent: 268.000 și 270.000 de lei. La acel moment, pragul prevăzut de Legea nr. 98/2016 pentru achiziția directă de servicii era de 270.120 lei fără TVA. Apropierea de prag nu demonstrează, prin ea însăși, o încălcare a legii. Dar trei contracte succesive, acordate aceluiași prestator pentru componente ale aceleiași investiții, impun o întrebare legitimă: a fost vorba despre necesități realmente distincte sau despre fragmentarea etapelor unui singur proiect?
Urban Scope a livrat documentația. Studiul de Fezabilitate este datat 11 septembrie 2025, a fost aprobat prin HCL 471 și actualizat ulterior prin HCL 630. Firma apare oficial drept proiectant general.
La aproape un an distanță însă, rezultatul vizibil rămâne în principal documentar. Proiectul a fost împins către finanțare europeană, iar în vara lui 2026 primarul anunța că semnarea contractului de finanțare era așteptată în toamnă. Lucrările majore nu începuseră încă, municipalitatea pregătind separat inclusiv intervenții de curățare și decolmatare.
Și tocmai aici apare suprapunerea care merită urmărită: Primăria plătește sute de mii de lei pentru proiectarea Dâmbului, în timp ce ONG-ul condus de soția primarului organizează, în aceeași zonă, consultări, concursuri de idei și proiecte comunitare, cu parteneri externi și finanțare Friedrich Naumann Foundation.
Juridic, sunt două trasee distincte.
Dar, deloc întâmplător pentru o investigație, ele ajung mereu pe același mal al Dâmbului.
