Fundația politică germană care apare de zece ani în traseul Ghioc–Polițeanu. De la Inițiativa România și construcția rețelelor civice la Primăria Ploiești și proiectele de pe Dâmbu

Fundația care schimbă dimensiunea civismului

Existența Fundației Friedrich Naumann pentru Libertate în peisajul civico-politic românesc schimbă de la început dimensiunea anchetei pe care urmează să o citiți.

FNF nu este un ONG internațional generic. Se definește oficial drept fundație politică germană, declară legături apropiate cu Partidul Liber Democrat – FDP și afirmă că activitatea sa internațională este finanțată prin Ministerul Federal german pentru Cooperare Economică și Dezvoltare. Lucrează cu ONG-uri, instituții, universități, jurnaliști, activiști și partide politice.

Pentru România, fundația este și mai explicită: pe site-ul oficial afirmă că principalul său partener politic este USR și că urmărește dezvoltarea rețelelor liberale, educația civică, transparența și participarea publică.

FNF este juridic distinctă de FDP, iar parteneriatul cu USR nu înseamnă automat finanțarea partidului. Legea română limitează strict finanțările externe către formațiunile politice. Ancheta noastră urmărește altceva: banii, proiectele, formarea și rețelele construite în societatea civilă.

Iar aici apar, încă din 2016, Elena Ghioc și Mihai Polițeanu. Ea era președinta Inițiativei România, el director executiv. Organizația avea proiecte finanțate și evenimente realizate împreună cu FNF.

Zece ani mai târziu, Polițeanu conduce Primăria Ploiești, Elena Ghioc conduce Asociația Ploiești pentru oameni, iar Friedrich Naumann apare din nou ca partener.

De aici începe adevărata investigație: ce a finanțat FNF, ce rețele a ajutat să construiască și cum au ajuns acestea, în timp, din activism civic în politică și administrație locală.

Elena Ghioc și Mihai Polițeanu, la conducerea aceluiași ONG

Relația dintre Friedrich Naumann Foundation și cei doi nu începe la Ploiești și nici după intrarea lui Mihai Polițeanu în politică. Documentele o plasează mult mai devreme.

Raportul oficial al Inițiativei România pentru 2017 arată clar structura de conducere: Elena Ghioc era membru fondator și președinte, iar Mihai Polițeanu – membru fondator și director executiv. Nu vorbim, așadar, despre doi voluntari aflați la periferia organizației, ci despre oamenii care ocupau pozițiile-cheie ale acesteia.

Iar miza Inițiativei România depășea activismul civic punctual. Organizația declara că urmărește construirea unor comunități civice puternice, implicarea cetățenilor în viața publică și exercitarea puterii politice pe baze etice. Aici e un moment în care am râs. Aud în ultima vreme tot mai des referiri la etică și când văd cum o manifestă cei care o invocă, mi se pare o glumă bună.

Un episod din ianuarie 2016 este relevant: Inițiativa România consemnează o întâlnire cu aproximativ 20 de comunități și grupuri civice, organizată pentru stimularea implicării civice și politice și pentru construirea unei „alianțe civico-politice” în perspectiva alegerilor locale.

Așadar, încă de la început, proiectul nu separa rigid societatea civilă de politică. Dimpotrivă, încerca să creeze punți între cele două.

Exact în această etapă apare Friedrich Naumann Foundation, care va deveni unul dintre principalii parteneri și finanțatori ai proiectelor Inițiativei România.

Predeal 2016: locul în care civicul și politicul s-au întâlnit

Pe 25–26 iunie 2016, Inițiativa România și Friedrich Naumann Foundation Southeast Europe au organizat la Predeal întâlnirea „După alegeri. Ce urmează?”, la care au participat peste 70 de persoane din zona civică și politică.

La aceeași masă s-au aflat reprezentanți ai unor formațiuni noi precum Partidul Oamenilor Liberi, Pentru Iași, PACT sau Uniunea pentru Codlea, candidați independenți, Vlad Alexandrescu, grupul MUR și Nicușor Dan, atunci reprezentând Uniunea Salvați Bucureștiul.

Întâlnirea nu s-a încheiat cu simple declarații despre participare civică. Concluzia comunicată public a fost constituirea unei platforme politice comune în perspectiva alegerilor parlamentare din acel an.

Efectele nu au rămas doar pe hârtie. În septembrie 2016, Mișcarea Uniți Realizăm – MUR anunța integrarea în USR și preciza că procesul începuse în urma întâlnirii de la Predeal, organizată de Inițiativa România și Friedrich Naumann Foundation.

Astfel, o fundație politică germană a contribuit la crearea unui spațiu în care activiști civici, candidați independenți și formațiuni politice noi au discutat și construit formule concrete de colaborare, iar cel puțin una dintre organizațiile participante afirmă că de acolo a pornit integrarea sa în USR.

Acesta este un fapt documentat, nu o interpretare, ca să n-avem vorbe.

Cine este, de fapt, Friedrich Naumann Foundation

În 2017, când devenea principalul finanțator al proiectului „Once Upon a Time in Romania” al Inițiativei România, FNF nu era o fundație neutră politic. Era – și este – fundația politică germană apropiată oficial de FDP, Partidul Liber Democrat, așa cum am mai spus. Legea germană o recunoaște expres drept fundația asociată FDP, deși cele două entități sunt juridic independente.

Legătura politică este asumată public. În 2017, FNF era condusă de Wolfgang Gerhardt, fost președinte federal al FDP și fost lider al grupului liberal din Bundestag. Astăzi, președinte este Steffen Saebisch, fost secretar de stat și participant în prezidiul FDP, iar vicepreședintă este Bettina Stark-Watzinger, fost ministru federal al Educației și vicepreședinte federal FDP. Consiliul curatorilor este condus de fostul ministru liberal Florian Rentsch.

În 2017, când FNF devenea principalul finanțator al proiectului Inițiativei România, nu vorbeam despre o fundație cu resurse modeste. Raportul său oficial arată venituri totale de 66,2 milioane euro, din care 30 milioane euro proveneau numai de la Ministerul Federal german pentru Cooperare Economică și Dezvoltare – BMZ. Alte zeci de milioane veneau de la ministere și instituții federale. Tot 30 milioane euro erau cheltuite pentru activitatea internațională, iar 18,7% din această componentă era destinată Europei de Sud-Est și de Est.

Relevantă este și sursa banilor. FNF nu este finanțată de FDP, ci în principal din fonduri publice federale germane. Pentru activitatea internațională, fundația indică Ministerul Federal pentru Cooperare Economică și Dezvoltare – BMZ. Din 2023, finanțarea fundațiilor politice este reglementată prin lege, iar repartizarea fondurilor depinde inclusiv de rezultatele partidului asociat la ultimele alegeri federale. Pentru 2026, FNF are o cotă de 8,4% din fondurile destinate fundațiilor politice eligibile.

FNF spune că, prin educație politică, urmărește să apropie oamenii de liberalism, organizează dialog politic între experți și politicieni aflați la început de carieră și oferă consultanță partenerilor liberali din alte țări. Formula oficială este remarcabil de directă: fundația spune că îi sprijină pe partenerii săi liberali externi inclusiv prin „consolidarea liberalismului organizat”.

Prin urmare, cei 23.500 de euro acordați în 2017 Inițiativei România nu provin de la un sponsor privat oarecare, ci de la o fundație politică alimentată substanțial din bugetul federal german.

De la Macovei la Bolojan: două borne în traseul unei rețele civico-politice

Relația Friedrich Naumann Foundation cu spațiul civic și politic românesc nu se reduce la proiectele Inițiativei România. Două nume importante apar la capetele cronologiei: Monica Macovei și Ilie Bolojan, dar în contexte diferite.

În cazul Monicăi Macovei, legătura relevantă este prin Mihai Polițeanu. Acesta a fost consilier în Ministerul Justiției în perioada 2005–2007, apoi asistentul europarlamentarului Monica Macovei între 2009 și 2015. Ulterior, Polițeanu devine director executiv al Inițiativei România, organizație care intră într-un parteneriat consistent cu FNF și beneficiază de finanțări, formare și acces la rețele civice internaționale.

Traseul este documentabil: Macovei → Polițeanu → Inițiativa România → FNF → USR → Primăria Ploiești. Nu există însă dovada unei finanțări directe FNF către Monica Macovei.

La celălalt capăt al cronologiei apare Ilie Bolojan. În calitate de președinte interimar, acesta a semnat la 23 aprilie 2025 decretul prin care FNF a primit Ordinul „Meritul pentru Promovarea Drepturilor Omului și Angajament Social”, pentru contribuția la statul de drept, democrația participativă și dezvoltarea societății civile. Distincția a fost înmânată personal la 20 mai 2025, după discuții cu reprezentanții fundațiilor politice germane și ambasadorul Germaniei.

Rezultă însă ceva important: statul român a validat oficial rolul fundației în construirea și consolidarea societății civile românești, dar cu ce preț, oare?

Între Macovei și Bolojan se întinde, astfel, o continuitate de aproape două decenii a acelorași teme: anticorupție, reformă, activism civic, formare politică și rețele. Dar rezultatele nu au ieșit la suprafață, dimpotrivă, s-au dus în neantul corupției ducând în derizoriu activismul civic.

23.500 de euro într-un singur an. Dar miza nu era doar financiară

În 2017, Friedrich Naumann Foundation a alocat 23.500 de euro proiectului „Once Upon a Time in Romania”, derulat de Inițiativa România. Din această sumă, 6.000 de euro au finanțat Gala Anticorupție, iar 7.500 de euro au constituit bugetul de premii. Raportul organizației preciza că sprijinul FNF urma să continue și în 2018.

Privită izolat, suma poate părea modestă raportată la bugetele unei fundații politice internaționale. Efectul proiectului arată însă altceva.

În numai două luni, Inițiativa România raporta 42.000 de utilizatori unici, 53.000 de vizite și o audiență de aproximativ 1,15 milioane de persoane pe Facebook. Proiectul beneficia și de promovare prin parteneriate media, între care Vice și Rock FM.

Finanțarea producea, astfel, mai mult decât un eveniment sau câteva premii: vizibilitate, audiență, capacitate de mobilizare și consolidarea unui brand civic într-o perioadă în care activismul anticorupție devenea una dintre principalele teme ale spațiului public românesc.

Dar cea mai relevantă informație din raportul Inițiativei România nu este suma de 23.500 de euro.

Este descrierea a ceea ce genera relația cu FNF dincolo de bani: formare, acces la conferințe, contacte internaționale și construirea unei rețele de organizații și activiști.

Acolo începe să se vadă adevărata dimensiune a parteneriatului.

„Contacte”, instruire și construirea unei rețele

Raportul Inițiativei România arată că relația cu Friedrich Naumann Foundation, începută în 2016, depășea cu mult finanțarea unui proiect punctual. FNF oferea formare, acces la conferințe și contacte internaționale, iar membrii organizației participau la programe destinate dezvoltării competențelor și extinderii relațiilor cu alte grupuri civice.

Un exemplu este Contract România, proiect care reunea peste 100 de participanți și despre care Inițiativa România afirma că nu ar fi fost posibil fără sprijinul FNF. Este ceea ce în limbajul organizațiilor internaționale se numește capacity building și network building, adică  bani, formare, contacte și infrastructură pentru dezvoltarea unei rețele.

Iar aceasta era chiar miza proiectului Contract România.

În 2017, aproximativ 100 de reprezentanți ai organizațiilor civice s-au întâlnit la Sibiu pentru a construi o rețea civică națională și pentru a stabili proiecte comune. Elena Ghioc, atunci președinta Inițiativei România, explica public tocmai această miză: conectarea organizațiilor și transformarea lor într-o structură capabilă să acționeze coordonat.

Contract România ajunsese să reunească organizații și grupuri din mai multe județe, construite în jurul unor valori asumate explicit: democrație liberală, stat de drept, drepturi individuale și participare civică.

În limbajul organizațiilor internaționale, mecanismul are un nume precis: capacity building și network building. Adică nu doar bani, ci oameni formați, organizații conectate, contacte consolidate și infrastructură pentru acțiune comună.

Aceasta este una dintre cheile investigației: FNF nu susținea doar evenimente. Contribuia la construirea capacității unei rețele civice de a se organiza, comunica și acționa la nivel național.

Banii FNF aveau o pondere majoră

Raportul financiar al Inițiativei România arată că organizația a înregistrat în 2017 venituri totale de 147.575 lei. Dintre acestea, 75% proveneau de la mari donatori și sponsori instituționali, între care sunt nominalizate Friedrich Naumann Foundation și ambasadele Canadei și Franței. Donațiile pentru proiecte reprezentau 24%, iar cotizațiile membrilor – doar 1%.

Dimensiunea finanțării FNF devine mai clară dacă o raportăm la aceste cifre. Cei 23.500 de euro alocați proiectului „Once Upon a Time in Romania” reprezentau, la cursul mediu al anului 2017, aproximativ 107.000 de lei – echivalentul a aproape 73% din totalul veniturilor anuale raportate de Inițiativa România. Cursul mediu al euro în 2017 a fost de aproximativ 4,568 lei.

Comparația arată ordinul de mărime al sprijinului, dar trebuie tratată riguros: raportul nu permite să afirmăm că întregul grant a fost înregistrat contabil în exact aceeași manieră sau că FNF reprezenta singură cele 75% provenite de la finanțatorii instituționali.

Cert este însă că Inițiativa România o identifica explicit drept principalul finanțator al proiectului. Într-o organizație în care cotizațiile membrilor reprezentau numai 1% din venituri, dependența de finanțatorii instituționali era, prin urmare, structurală, nu marginală.

2018: de la educație civică la formarea activiștilor

În 2018, relația dintre Inițiativa România și Friedrich Naumann Foundation intră într-o etapă mai ambițioasă. Nu mai este vorba doar despre evenimente și campanii anticorupție, ci despre identificarea, formarea și conectarea unor oameni cu potențial de implicare civică.

Unul dintre proiecte este „Civic Avengers”, o competiție de activism civic derulată de Inițiativa România împreună cu FNF. Peste 240 de persoane s-au înscris într-un program construit în jurul ideii de dezvoltare a „puterilor cetățenești”, iar câștigătorii au ajuns inclusiv la o întâlnire cu președintele Klaus Iohannis.

În paralel continua „Once Upon a Time in Romania”, prin caravane și întâlniri organizate în mai multe orașe. Organizatorii își declarau fără echivoc obiectivul: descoperirea oamenilor interesați de implicare civică, conectarea lor și atragerea în proiecte viitoare.

Privite împreună, inițiativele arată că rețeaua nu se limita la comunicarea unor mesaje. Ea își căuta activ noi membri, îi forma și îi conecta.

Nu am identificat însă documente publice care să indice valoarea exactă a finanțării FNF pentru proiectele din 2018. Suma rămâne necunoscută și nu poate fi adăugată celor 23.500 de euro documentați pentru anul precedent.

Cert este altceva: sprijinul FNF a continuat, iar proiectele au trecut treptat de la informarea publicului la dezvoltarea unei infrastructuri umane pentru activism civic.

2019: finanțare pentru un proiect legat direct de alegeri

În 2019, relația dintre Inițiativa România și Friedrich Naumann Foundation intră într-o zonă și mai sensibilă: informarea electorală.

Înaintea alegerilor pentru Parlamentul European, Inițiativa România lansează proiectul „România Alege”, realizat cu sprijinul financiar explicit al FNF. Organizația construiește profilurile a 75 de candidați eligibili, verifică problemele de integritate, istoricul politic și declarațiile de avere și sintetizează programele electorale ale competitorilor.

Formal, vorbim despre un proiect de informare publică, nu despre campanie electorală pentru un partid. Nu am identificat nicio probă că proiectul ar fi promovat electoral USR sau că FNF ar fi finanțat direct vreo formațiune politică. Valoarea grantului nici nu apare în documentele publice găsite.

Dar momentul este relevant pentru cronologia investigației.

Tot în 2019, Mihai Polițeanu, până atunci director executiv al Inițiativei România și unul dintre oamenii centrali ai organizației partenere FNF, face pasul oficial din activismul civic în politică și se înscrie în USR.

Așadar, în același an în care FNF finanțează un proiect al Inițiativei România dedicat procesului electoral, unul dintre principalii conducători ai organizației intră în partidul pe care fundația îl va descrie ulterior drept principalul său partener politic în România.

Nu este dovada unei finanțări politice. Este însă o suprapunere cronologică și instituțională care merită urmărită.

Mihai Polițeanu intră în USR

În ianuarie 2019, Mihai Polițeanu face pasul decisiv dinspre activismul civic către politica de partid și își anunță înscrierea în Uniunea Salvați România.

Momentul este relevant nu doar biografic. În chiar textul prin care își explică decizia, Polițeanu vorbește despre relația dintre Inițiativa România și Friedrich Naumann Foundation și o definește drept un „parteneriat special, oficial și permanent”.

Până atunci, Polițeanu fusese director executiv al unei organizații care primise finanțări de la FNF, participase la proiecte de formare, construire de rețele și informare electorală și intrase, prin aceste programe, într-un ecosistem civic conectat tot mai puternic cu politica.

În 2019, această trecere devine personală: unul dintre oamenii centrali ai Inițiativei România intră în USR.

Ani mai târziu, FNF va declara oficial că USR este principalul său partener politic în România.

Cronologia trebuie însă respectată riguros. Nu există dovada că FNF i-a finanțat lui Mihai Polițeanu intrarea în partid sau activitatea politică personală și nici că finanțările acordate Inițiativei România au fost folosite electoral.

Există însă o continuitate documentată: ONG finanțat și sprijinit instituțional de FNF → director executiv Mihai Polițeanu → intrare în USR → partid devenit ulterior principalul partener politic declarat al FNF în România.

Nu este o probă de finanțare politică. Este însă o succesiune de relații și poziții care explică de ce traseul civic al lui Polițeanu nu poate fi analizat separat de rețeaua în care s-a format.

2020: parteneriatul continuă și după intrarea lui Polițeanu în politică

În 2020, în plină pandemie, Inițiativa România lansează proiectul „Vocea TA în pandemie – Monitor de integritate și empatie”, o platformă prin care cetățenii puteau semnala suspiciuni de corupție, achiziții problematice, abuzuri, incompetență administrativă, dar și exemple de bună practică.

Proiectul este prezentat public ca fiind susținut de Friedrich Naumann Foundation Romania and Moldova.

Continuitatea este relevantă. Relația FNF–Inițiativa România nu se oprește odată cu intrarea lui Mihai Polițeanu în USR, ci continuă și într-o perioadă în care fostul director executiv al organizației devenise deja actor politic.

Din punct de vedere jurnalistic, proiectul arată și persistența aceleiași direcții: monitorizarea puterii, integritatea administrației, mobilizarea cetățenilor și construirea unor instrumente de control civic.

Nu am identificat public valoarea exactă a sprijinului acordat de FNF pentru acest proiect. Prin urmare, suma rămâne necunoscută.

Faptul cert este însă că, în 2020, parteneriatul instituțional dintre FNF și Inițiativa România era încă activ, la patru ani de la debutul colaborării și după trecerea lui Polițeanu din zona civică în politica de partid.

Fundația spune deschis ce urmărește în România

Poate cea mai importantă piesă a acestei investigații vine chiar de la Friedrich Naumann Foundation. Fundația nu își ascunde obiectivele și nici natura politică a intervențiilor sale.

Pe pagina oficială dedicată României și Republicii Moldova, FNF declară că urmărește consolidarea tineretului liberal, promovarea transparenței și luptei anticorupție, susținerea reformei administrative și extinderea propriei rețele naționale și internaționale.

Așadar, construirea de rețele nu este o interpretare jurnalistică și nici o acuzație. Este parte din misiunea declarată a fundației și, poate, din această cauză vedem useriștii de astăzi atât de rigizi, vorbind toți aceeași limbă politică și manifestându-se identic în public.

În acest context trebuie citite proiectele finanțate de FNF în România: cursurile de formare, conferințele, întâlnirile dintre activiști și politicieni, proiectele de monitorizare civică și sprijinul acordat organizațiilor care împărtășesc valori liberale. Acum, din ce în ce mai userizate.

Privite separat, fiecare dintre aceste proiecte poate părea o inițiativă civică obișnuită. Privite împreună, ele descriu însă o strategie coerentă: identificarea oamenilor activi, formarea lor, conectarea organizațiilor, dezvoltarea unor comunități și consolidarea unei infrastructuri civice compatibile cu valorile liberale promovate de fundație.

Tocmai de aceea, traseul ulterior al unora dintre beneficiarii și partenerii acestor programe către politica de partid devine relevant jurnalistic. Nu pentru că ar demonstra o coordonare ocultă, ci pentru că arată cum educația civică, networkingul și politica pot ajunge să facă parte din același ecosistem de influență publică.

Zece ani mai târziu, rețeaua ajunge la Ploiești

După despărțirea de USR, Mihai Polițeanu câștigă în 2024 Primăria Ploieștiului ca independent, susținut politic de Mișcarea Noi, Ploieștenii și REPER. Odată ajuns în administrație, o relație veche reapare într-un cadru nou: Friedrich Naumann Foundation.

Pe 9 decembrie 2024, la doar câteva săptămâni după instalarea noii administrații, Primăria organizează Forumul Dezvoltării Locale „Parteneriat pentru viitor”, inițiat de Polițeanu și destinat conectării administrației cu mediul economic local. Participă peste 200 de companii, iar evenimentul este organizat cu sprijinul Friedrich Naumann Foundation Romania and Moldova și al Camerei de Comerț și Industrie Prahova.

Aici continuitatea devine relevantă. FNF fusese, cu ani înainte, unul dintre partenerii și finanțatorii importanți ai Inițiativei România, organizație în care Polițeanu fusese director executiv. Acum, aceeași fundație reapare în jurul unui proiect al administrației conduse de el.

Ce nu știm încă este esențial: ce a însemnat concret acest „sprijin”. Bani, logistică, consultanță, servicii, materiale, invitați, transport sau doar parteneriat instituțional? Sursele publice nu clarifică.

Faptul cert este că parteneriatul început în zona civică nu dispare odată cu intrarea lui Polițeanu în politică, ci reapare, zece ani mai târziu, în jurul administrației Ploieștiului.

Elena Ghioc: de la Inițiativa România la Ploiești pentru oameni

Celălalt pol al fostei conduceri Inițiativa România ajunge tot la Ploiești. Elena Ghioc, astăzi Elena Polițeanu (Ghioc), conduce Asociația Ploiești pentru oameni, organizație care își asumă public o agendă de mobilizare civică și participare la viața comunității. Că deh, să nu stea doamna degeaba, că se plictisește.

Chiar ONG-ul îi prezintă traseul anterior: Elena Ghioc a fost fondator și președinte al Inițiativei România, aceeași organizație care, cu un deceniu în urmă, derula proiecte finanțate și susținute de Friedrich Naumann Foundation. În actuala conducere a Ploiești pentru oameni apar Ruxandra Staicu – vicepreședinte, Pedro Mănescu – secretar general, și Andrei Voicu – fondator.

Asociația afirmă că nu desfășoară politică partinică. În același timp, își definește misiunea prin implicarea cetățenilor „civic și politic”, formarea unor comunități organizate, influențarea cadrului legislativ și monitorizarea proceselor electorale.

Nu există nimic ilegal în asemenea obiective. Ele țin de libertatea de asociere și de participarea cetățenilor la viața publică.

Relevantă pentru investigație este însă continuitatea de metodă. La Inițiativa România regăseam educație civică, formare, rețele și intervenție în dezbaterea publică. La Ploiești pentru oameni apar, zece ani mai târziu, aceleași instrumente: comunități, participare, monitorizare și influențarea politicilor publice.

Iar în jurul acestei noi organizații va reapărea și un partener vechi: Friedrich Naumann Foundation.

Legătura dintre Elena Ghioc și proiectul politic al lui Mihai Polițeanu este și financiară

Există și o legătură financiară directă între Elena Ghioc și proiectul politic care l-a dus pe Mihai Polițeanu la Primăria Ploiești, dar aceasta trebuie separată riguros de orice discuție despre Friedrich Naumann Foundation.

Potrivit declarației de avere a lui Mihai Polițeanu, Elena Ghioc a contribuit cu 90.000 de lei la campania sa pentru alegerile locale din 2024. Este o sumă importantă, care arată că relația dintre cei doi nu s-a limitat la colaborarea civică sau la proximitatea personală, ci a inclus și susținerea financiară a proiectului electoral.

Aici, însă, delimitarea este esențială: nu am identificat nicio dovadă că acești bani ar proveni, direct sau indirect, de la Friedrich Naumann Foundation. Orice încercare de a lega automat donația de finanțările FNF ar depăși probele disponibile.

Relevanța faptului este alta. Elena Ghioc, fostă președintă a Inițiativei România și ulterior lider al Asociației Ploiești pentru oameni, a susținut financiar candidatura lui Mihai Polițeanu, fost director executiv al aceleiași Inițiative România. Cei doi au parcurs, astfel, un traseu comun care pornește din activismul civic și ajunge în proiectul politic local. Iubire mare, mon cher…mai mare decâldura.

În septembrie 2025, Mihai Polițeanu și Elena Ghioc s-au căsătorit. Relația personală confirmă apropierea dintre cei doi, dar nu schimbă concluzia juridică: donația electorală și finanțările FNF sunt două fluxuri distincte, nu?

FNF păstrează legătura cu Elena Ghioc și după retragerea Inițiativei România din prim-plan

Relația Friedrich Naumann Foundation cu Elena Ghioc nu se încheie odată cu perioada de maximă vizibilitate a Inițiativei România. Ea reapare, documentat, și după ce Ghioc își mută centrul de activitate către Ploiești.

În decembrie 2025, la Timișoara, FNF finanțează evenimentul „10 ani Colectiv – Unde se află societatea civilă astăzi?”. Printre invitați se află Elena Polițeanu, prezentată explicit prin cele două repere ale traseului său civic: Inițiativa România și Ploiești pentru oameni. Moderator este Raimar Wagner, directorul FNF pentru România și Republica Moldova, iar finanțarea evenimentului de către structura FNF pentru Europa de Est și Sud-Est este declarată public.

Nu știm dacă Elena Ghioc ar fi primit bani pentru participare și nici că Ploiești pentru oameni a beneficiat financiar din bugetul evenimentului. Dar e interesantă rău această filieră struțo- cămilă, care e un amestec grețos între civism și politică…. germană.

Dar relevant este faptul că aproape zece ani după debutul colaborării FNF–Inițiativa România, Elena Ghioc continuă să beneficieze de acces la platformele publice și rețelele fundației, acum sub identitatea noii organizații pe care o conduce la Ploiești.

Continuitatea arată însă că relația nu a fost conjuncturală și nici limitată la un singur grant. FNF a rămas, în timp, un actor prezent în același ecosistem civic în care Elena Ghioc și-a construit succesiv vizibilitatea, organizațiile și capacitatea de intervenție publică.

2026: FNF intră direct în proiectele urbane ale ONG-ului condus de soția primarului

În 2026, relația Friedrich Naumann Foundation – Elena Ghioc coboară din zona dezbaterilor și a rețelelor civice direct în terenul politicilor urbane locale.

Asociația Ploiești pentru oameni, condusă de Elena Polițeanu Ghioc, organizează concursul „Locuri în devenire”, parte a Sezonului Comunitar Ploiești. Sunt vizate două spații publice concrete: malul Dâmbului, între AFI și podul Mihai Bravu, și parcul din cartierul Mitică Apostol.

Partenerul proiectului este Friedrich Naumann Foundation, care asigură integral fondul de premii de 2.500 de euro și promovează concursul inclusiv prin propriile canale.

În jurul proiectului sunt aduse organizații și specialiști din zona urbanismului și educației civice: Zeppelin, De-a Arhitectura, AEDU și Asociația Mitică Apostol. Lucian Vasile, fondator AEDU, intră în juriu ca reprezentant al comunității Dâmbu.

Problema nu este că un ONG organizează un concurs de idei. Problema apare din poziționarea instituțională.

Organizatorul spune explicit că propunerile rezultate pot deveni puncte de pornire pentru viitoare inițiative, parteneriate și proiecte privind spațiul public al Ploieștiului.

Cu alte cuvinte, un ONG condus de soția primarului produce, cu sprijinul financiar al unei fundații politice externe, idei susceptibile să intre ulterior în circuitul politicilor publice ale administrației conduse de soțul său.

Nu există, deocamdată, dovada că Primăria a preluat aceste propuneri sau că proiectul civic influențează formal investițiile municipale.

Dar tocmai aici transparența devine obligatorie.

Cine transmite aceste idei administrației? Cine le evaluează? Sunt preluate în documentații, strategii sau proiecte municipale? Există întâlniri, corespondență sau colaborări între ONG, proiectanți și Primărie?

Fără aceste răspunsuri, delimitarea dintre activism civic, influență asupra politicilor publice și administrația condusă de Mihai Polițeanu rămâne insuficient de clară.

Dâmbu: 662.000 de lei pentru documentații, aceeași firmă și un proiect care unește Primăria cu agenda civică

Interesul administrației Polițeanu pentru Dâmbu s-a tradus rapid în bani publici. Între 6 august și 3 octombrie 2025, Primăria Ploiești a atribuit trei achiziții directe aceleiași firme, Urban Scope SRL, toate pentru același proiect de regenerare a pârâului: 268.000 lei pentru Studiul de Fezabilitate, 124.000 lei pentru pregătirea cererii de finanțare și 270.000 lei pentru DTAC, proiect tehnic, detalii de execuție și asistență tehnică. Total: 662.000 lei fără TVA.

Două valori atrag inevitabil atenția: 268.000 și 270.000 lei, în condițiile în care Legea 98/2016 permite achiziția directă de servicii sub pragul de 270.120 lei fără TVA. Legalitatea achiziției directe nu este pusă în discuție prin simpla apropiere de prag; însă trei contracte succesive către același prestator, pentru etape ale aceluiași proiect, justifică o verificare severă a modului în care a fost estimată și împărțită necesitatea.

Urban Scope a livrat documentația: SF-ul este datat 11 septembrie 2025, aprobat prin HCL 471 și actualizat două luni mai târziu prin HCL 630. Firma figurează oficial drept proiectant general.

Rezultatul concret, până acum, este însă în principal pe hârtie. Proiectul a ajuns la finanțare europeană, iar Polițeanu anunța în iulie 2026 că semnarea contractului este estimată pentru toamnă. La 27 august, lucrările mari pe Dâmbu nu figurau încă între licitațiile de execuție aflate în derulare; municipalitatea pregătea separat o procedură pentru curățenie și decolmatare.

Și aici apare coincidența care merită privită atent: Primăria investește în proiectarea Dâmbului, iar ONG-ul condus de soția primarului construiește în jurul aceleiași zone consultări, comunități și concursuri de idei, cu Friedrich Naumann Foundation partener financiar.

Sunt circuite juridic distincte. Dar ele ajung, remarcabil, pe același mal al Dâmbului.

Ce rezultă când punem toate documentele în ordine

Privite separat, aceste episoade pot părea simple colaborări între un ONG, o fundație internațională și câțiva activiști. Privite cronologic, ele descriu însă o relație care traversează aproape un deceniu.

În 2016, Elena Ghioc și Mihai Polițeanu conduc Inițiativa România, iar organizația începe colaborarea cu Friedrich Naumann Foundation. Tot atunci, FNF și Inițiativa România organizează întâlnirea de la Predeal, unde activiști civici și formațiuni politice noi discută forme concrete de colaborare. Una dintre organizațiile participante va afirma ulterior că de acolo a început procesul integrării sale în USR.

În 2017, relația capătă o dimensiune financiară clară: FNF acordă 23.500 de euro proiectului „Once Upon a Time in Romania” și sprijină Contract România, proiect destinat construirii unei rețele civice naționale.

În 2018, colaborarea continuă prin proiecte precum Civic Avengers, orientate spre identificarea, formarea și conectarea activiștilor.

În 2019, FNF finanțează proiectul electoral „România Alege”, iar în același an Mihai Polițeanu intră în USR. Ulterior, chiar fundația va declara USR drept principalul său partener politic în România.

În 2020, sprijinul pentru Inițiativa România continuă.

După mutarea centrului de greutate la Ploiești, relația reapare sub alte forme. În 2024, FNF sprijină Forumul Dezvoltării Locale organizat de Primăria condusă de Polițeanu. În 2025, Elena Ghioc apare din nou într-un eveniment finanțat de fundație. În 2026, FNF devine partener al Asociației Ploiești pentru oameni și oferă 2.500 de euro pentru „Locuri în devenire”.

Nu este o succesiune de coincidențe pe care documentele ne obligă să o transformăm într-o acuzație. Este însă o continuitate instituțională, financiară și de rețea care merită privită ca atare.

Aceasta este partea certă a investigației.

P.S. Pedro Mănescu ești de departe cel mai analfabet funcțional individ din administrația locală, dacă ai impresia că blocându-mă pe pagina OFICIALĂ a primăriei și pe pagina Asociația Ploiești pentru oameni, nu văd ce faceți în Ploiești.

Sursa foto: pagina de facebook Elena Polițeanu…

 

Surse și documente consultate

Pentru realizarea acestei investigații au fost consultate cu prioritate documente oficiale, rapoarte ale organizațiilor analizate, acte normative și paginile instituționale ale entităților implicate. Sursele de presă au fost utilizate complementar, pentru cronologie și confirmarea unor evenimente publice.

1. Friedrich Naumann Foundation – Biroul România și Republica Moldova – prezentarea oficială a activității fundației în România, inclusiv afirmația că USR este principalul său partener politic. Sursa oficială FNF România
2. FNF – „Activitatea noastră” – misiunea declarată: promovarea valorilor liberale, consolidarea tineretului liberal, anticorupție, reformă administrativă și extinderea rețelelor naționale și internaționale. Misiunea FNF în România
3. Raportul anual FNF 2017 – conducerea fundației, sursele finanțării și dimensiunea activității internaționale. Raport anual Friedrich Naumann Foundation 2017
4. Raportul de activitate Inițiativa România 2017 – document esențial pentru conducerea Ghioc–Polițeanu, veniturile organizației, finanțarea FNF de 23.500 euro, Contract România și programele de formare/networking. Raport Inițiativa România 2017
5. Comunicat Inițiativa România – Predeal, 25–26 iunie 2016 – întâlnirea organizată împreună cu FNF și decizia constituirii unei platforme politice comune. „După alegeri. Ce urmează?”
6. Comunicat MUR, septembrie 2016 – formațiunea afirmă explicit că procesul integrării sale în USR a început după întâlnirea de la Predeal organizată de Inițiativa România și FNF. Comunicat privind integrarea MUR în USR
7. „România Alege” – alegerile europarlamentare 2019 – proiect Inițiativa România susținut de Friedrich Naumann Foundation, cu profilurile a 75 de candidați și analiza programelor electorale. România Alege 2019
8. „Vocea TA în pandemie” – 2020 – proiect Inițiativa România declarat ca fiind susținut de Friedrich Naumann Foundation Romania and Moldova. Vocea TA în pandemie
9. Decretul nr. 205/23 aprilie 2025 – act oficial prin care președintele interimar Ilie Bolojan a decorat FNF pentru contribuția la statul de drept, democrația participativă și dezvoltarea societății civile. Decretul prezidențial nr. 205/2025
10. Forumul Dezvoltării Locale Ploiești, 9 decembrie 2024 – eveniment al Primăriei Ploiești inițiat de Mihai Polițeanu și organizat cu sprijinul FNF Romania and Moldova. Forumul „Parteneriat pentru viitor”
11. Asociația Ploiești pentru oameni – „Locuri în devenire 2026” – confirmă parteneriatul cu FNF, fondul de premii de 2.500 euro și organizațiile implicate în proiectul pentru Dâmbu și Mitică Apostol. Documentația proiectului „Locuri în devenire”
12. HCL Ploiești nr. 471/19.09.2025 – aprobarea Studiului de Fezabilitate și a indicatorilor tehnico-economici pentru amenajarea pârâului Dâmbu. HCL 471/2025 – Primăria Ploiești
13. Documentarea achizițiilor Urban Scope SRL pentru Dâmbu – trei achiziții directe, în valoare totală de 662.000 lei fără TVA, pentru SF, consultanță privind finanțarea și proiectarea tehnică. Cronologia contractelor pentru Dâmbu