Legea nr. 59/2010 modifică un singur articol al Legii nr. 215/2001 a administraţiei publice locale – art. 55 – referitor la dizolvarea de drept a consiliului local. Dacă în formularea iniţială a art. 55 alin. (1) lit. a) consiliul local era considerat dizolvat de drept în situaţia în care nu se întrunea timp de două luni consecutiv, în urma modificării aduse s-a inserat şi condiţia convocării consiliului potrivit prevederilor legale, cerinţă inspirată de situaţiile relativ frecvente în care s-a încercat dizolvarea „forţată” a unor consilii locale.
În acelaşi timp, s-a lărgit sfera subiectelor de drept care pot sesiza instanţa de contencios administrativ cu privire la cazurile de dizolvare de drept reglementate de alin. (1) al art. 55. Astfel, în afară de primar, viceprimar şi secretarul unităţii administrativ-teritoriale, ca reprezentanţi ai administraţiei autonome locale, respectiv orice altă „persoană interesată”, dreptul de sesizare a fost conferit de o manieră univocă şi prefectului judeţului. Apreciem că această soluţie este una logică, din moment ce prefectul, ca reprezentant al Guvernului în teritoriu, exercită prerogative de tutelă administrativă în raporturile cu administraţia autonomă locală.
Totuşi, nici în formularea iniţială a legii nu era exclusă o asemenea implicare a prefectului în procedura de constatare a dizolvării de drept a consiliului local, acesta putând fi încadrat în sintagma largă de „persoană interesată”. Probabil că legiuitorul a vrut să fie mai precis în exprimare, fapt pentru care a inserat în mod expres şi menţiunea referitoare la prefect în cuprinsul art. 55, mai ales că acestuia i se va comunica şi soluţia definitivă a instanţei de contencios administrativ, indiferent cine ar fi autorul sesizării. Legea nr. 59/2010 a fost publicată în MO 213/2010.
