Alianța pentru Drepturile Omului din România(ADOR) a luat atitudine împotriva structurilor mafiote din rândul justiției române, care au produs prejudicii majore statului român, după cum veți vedea mai jos, și a depus a plângere penală în rem pe baza a două articole de presă centrală, pe care le regăsiți mai jos care vizează CSM, Inspecția Judiciară și Ministerul de Finanțe.
De ce? Pentru că statul are posibilitatea să se îndrepte împotriva magistraților pentru a recupera daunele pe care a trebuit să le plătească din cauza soluțiilor greșite pe care le-au dispus, dar putem presupune că toate cele trei instituții au prejudiciat statul prin indolența lor…ca să nu spunem complicitate. Acest lucru se întâmplă pentru prima dată în România și invităm organizațiile non-guvernamentale care au ca obiectiv apararea drepturilor omului, precum și redacțiile ziarelor care empatizeaza cu demersul ADOR, dar și parlamentarii de bună credință să sprijine această inițiativă și să se implice pentru ca să nu rămână o inițiativă izolată. România trebuie să arate că are o democrație sănătoasă, iar acest lucru depinde de fiecare în parte și împreună, într-un efort comun. Cei interesați să se implice și să sprijine această inițiativă sunt rugați să ne contacteze pe adresa de mail [email protected]. Mulțumim anticipat.
Începem cu exprimarea recunoștinței față de jurnalistul GEORGE TARATA, de la publicația luju.ro, care pe 23 ianuarie 2024 a publicat un amplu articol în care a prezentat o situație care privită în ansmablu este imaginea corupției din justiție.
Aceste daune despre care vom relata mai jos, foarte important de menționat, sunt plătite din bugetul de stat, deci de către toți contribuabilii. Cu alte cuvinte, fiecare român plătește o sumă, fie ea și infimă, pentru a acoperi daunele la care statul a fost condamnat din cauză că un judecător sau procuror nu și-a făcut treaba cum trebuie. Deși răspunderea materială a judecătorilor și procurorilor există pe hârtie, în practică este foarte greu ca statul să recupereze banii de la magistrații care au cauzat daunele, neputând nici măcar să inițieze acțiunea în regres pentru recuperarea daunelor cauzate de magistrați, dar plătite de români. Și acest lucru se întâmplă pentru că demersurile inițiate de Ministerul Finanțelor sunt blocate pe bandă rulantă de CSM și astfel, declanșarea acțiunii în regres este blocată de cei care ar trebui să ajute statul român să-și recupereze debitele de la magistrații care calcă în picioare justiția.
Totul este la mâna Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), căci pentru ca Finanțele să poată începe acțiunea în regres împotriva unui judecător sau procuror este nevoie ca CSM să stabilească existența exercitării funcției cu rea-credință sau gravă neglijență. Adică, să se stabilească dacă magistratul din cauza căruia statul a fost condamnat la plata daunelor și-a exercitat în respectivul caz funcția cu rea-credință sau gravă neglijență.
Ne exprimăm recunoștința și față de jurnalista Emma Cristescu de la evz.ro care a relatat cu date exacte în articolul din 12 iunie 2023 că Niciun magistrat nu răspunde pentru greșelile făcute în instanță. România, obligată să plătească despăgubiri de peste 1,5 miliarde de lei victimelor erorilor judiciare Ministerul Finanțelor Publice a dezvăluit că, în ciuda numeroaselor cazuri în care persoane nevinovate au fost injust condamnate la pedepse cu închisoarea, nu a existat decât o singură situație în care s-a procedat la o acțiune în regres împotriva unui magistrat pentru erori judiciare. Aceasta l-a vizat pe Horia Valentin Selaru, fost judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție. Suma totală a compensațiilor morale datorate de România victimelor acestor erori se ridică la 1.542.281.299,63 lei, detaliată astfel: 1.299.218.961,93 lei reprezintă daune stabilite de instanțele naționale, iar 243.062.337,70 lei sunt despăgubiri atribuite de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). Totodată, MFP a informat că în intervalul 2018-2022, România a fost sancționată în 3.348 de cazuri de către CEDO.
La o împărțire rapidă pe calculator statul ar avea de recuperat de la magistrații găsiți vinovați pentru sentințe abuzive308.456.259,926 euro, iar acești bani ar ajuta bugetul de stat în aceste momente de cumpănă, fără să pună ceva în coastele românilor. Premierul Marcel Ciolacu ar trebui să acționeze de urgență și să facă tot ce îi stă în putere să recupereze sumele menționate. Salariile și pensiile speciale mari ar trebui să atragă răspuneri foarte mari.
Având în vedere informațiile oficiale de mai sus, deși există art. 292 din Codul de Procedură Penală, respectiv ” Organul de urmărire penală se sesizează din oficiu dacă află că s-a săvârşit o infracţiune pe orice altă cale decât cele prevăzute la art. 289-291 şi încheie un proces-verbal în acest sens.”, doarme așa cum și place cel mai mult să procedeze pe bani publici.
Vă lăsăm spre studiu prevederile art. 269 din Legea 303/2022 privind statutul judecatorilor si procurorilor, care au stat la baza plângerii penale depusă joi 1 fenruarie la DNA București, chiar în ziua în care se efectuau perchezițiile :
“(1) Pentru repararea prejudiciului, persoana vatamata se poate indrepta cu actiune in despagubiri numai impotriva statului, reprezentat prin Ministerul Finantelor. Competenta solutionarii actiunii civile revine tribunalului in a carui circumscriptie domiciliaza reclamantul. Judecatorului sau procurorului vizat i se comunica de indata, de catre Ministerul Finantelor, cererea de chemare in judecata. in cadrul procesului, judecatorul sau procurorul vizat poate formula cerere de interventie, in conditiile Legii nr. 134/2010, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
(2) Plata de catre stat a sumelor datorate cu titlu de despagubire se efectueaza in termen de maximum 6 luni de la data comunicarii hotararii judecatoresti definitive.
(3) Dupa comunicarea hotararii definitive pronuntate in actiunea prevazuta la alin. (1), Ministerul Finantelor va sesiza sectia corespunzatoare a Consiliului Superior al Magistraturii pentru a constata daca eroarea judiciara este urmarea exercitarii functiei de catre judecator sau procuror cu rea-credinta sau grava neglijenta.
(4) La solicitarea sectiei corespunzatoare a Consiliului Superior al Magistraturii, Inspectia Judiciara efectueaza verificari in vederea evaluarii daca eroarea judiciara este urmarea exercitarii functiei de catre judecator sau procuror cu rea-credinta sau grava neglijenta.
(5) Verificarile prevazute la alin. (4) se finalizeaza in termen de 30 de zile de la sesizare. Inspectorul-sef poate dispune prelungirea termenului cu cel mult 30 de zile, daca exista motive intemeiate care justifica aceasta masura.
(6) Verificarile Inspectiei Judiciare sunt efectuate de o comisie alcatuita, in functie de calitatea celui vizat, din 3 judecatori, inspectori judiciari, sau 3 procurori, inspectori judiciari. In situatia in care in aceeasi cauza sunt verificati judecatori si procurori, se vor forma doua comisii care vor verifica distinct faptele, in functie de calitatea persoanelor verificate.
(7) In cadrul verificarilor, ascultarea judecatorului si procurorului vizat este obligatorie. Refuzul judecatorului sau procurorului verificat de a face declaratii sau de a se prezenta la audieri se constata prin proces-verbal si nu impiedica incheierea verificarilor. Judecatorul sau procurorul vizat are dreptul sa cunoasca toate actele verificarii si sa solicite probe in aparare. Inspectorii pot audia orice alte persoane implicate in cauza in care se fac verificari.
(8) Verificarile se finalizeaza printr-un raport prin care, in baza intregului material probatoriu administrat, Inspectia Judiciara apreciaza daca eroarea judiciara a fost savarsita de judecator sau procuror cu rea-credinta sau grava neglijenta. Raportul este supus confirmarii inspectorului-sef. Inspectorul-sef poate dispune motivat, o singura data, completarea verificarilor. Completarea se efectueaza de comisie in termen de cel mult 30 de zile de la data cand a fost dispusa de catre inspectorul-sef.
(9) Raportul se comunica sectiei corespunzatoare a Consiliului Superior al Magistraturii si judecatorului sau procurorului vizat.
(10) Dupa dezbaterea raportului Inspectiei Judiciare, sectia corespunzatoare a Consiliului Superior al Magistraturii pronunta, in termen de cel mult 30 de zile de la data sedintei in care s-a dezbatut raportul, una dintre urmatoarele solutii:
a) restituie raportul la Inspectia Judiciara in cazul in care considera ca verificarile nu sunt complete; in acest caz, hotararea trebuie sa cuprinda faptele si imprejurarile cu privire la care se impune completarea verificarilor si natura verificarilor care se efectueaza in completare; completarea se efectueaza in termen de cel mult 30 de zile de la data la care a fost dispusa;
b) aproba raportul si constata ca eroarea judiciara este urmarea exercitarii functiei de catre judecator sau procuror cu rea-credinta sau grava neglijenta;
c) respinge motivat raportul si constata ca eroarea judiciara nu a fost comisa ca urmare a exercitarii functiei cu rea-credinta sau grava neglijenta.
(11) Hotararile adoptate potrivit alin. (10) lit. b) si c) se motiveaza in termen de cel mult 30 de zile si se comunica Ministerului Finantelor in termen de cel mult 3 zile de la motivare.
(12) Statul, prin Ministerul Finantelor, va exercita actiunea in regres impotriva judecatorului sau procurorului daca, prin hotararea adoptata de sectia corespunzatoare a Consiliului Superior al Magistraturii in conditiile alin. (10), s-a constatat faptul ca eroarea judiciara este urmarea exercitarii functiei de catre judecator sau procuror cu rea-credinta sau grava neglijenta”.
Preluare integrala de pe site-ul ador.org.ro din cauza unor defecțiuni tehnice.
