Într-o perioadă în care cetățenii Ploieștiului sunt deja sufocați de prețuri mari, gunoaie neridicate la timp și promisiuni politice fără acoperire, un document oficial trimis pe 16 aprilie 2025, cu nr. 1891/16.04.2025, vine să spună răspicat un adevăr ignorat cu bună știință: Municipiul Ploiești NU a ieșit din ADI Deșeuri, indiferent câte HCL-uri s-au votat.
Semnat de președintele Asociației, Mario Soare, documentul este un duș rece pentru administrația locală, dar mai ales pentru cetățenii Ploieștiului care n-au fost informați corect de către primarul Mihai Polițeanu.
Confuzia administrativă: între voință politică și realitate juridică
De luni bune, administrația ploieșteană se află într-o derivă administrativă creată din propria-i grabă. În decembrie 2024, prin HCL 624, Consiliul Local Ploiești a votat retragerea din Asociația de Dezvoltare Intercomunitară „Parteneriatul pentru Managementul Deșeurilor – Prahova”, cunoscută generic drept ADI Deșeuri. Gestul a fost prezentat drept un act de curaj, de asumare și de desprindere de o structură considerată de mulți ineficientă, lipsită de transparență și captivă unor interese politice. Dar oricât de frumos ar suna o retragere dintr-un sistem perceput ca nociv, actul în sine trebuie dublat de legalitate, procedură și responsabilitate.
Problema reală a început nu atunci când s-a votat retragerea, ci când s-a ignorat tot ce presupune ea: acorduri între UAT-uri, despăgubiri calculate, audit financiar, hotărâre a Adunării Generale a ADI, modificarea statutului și mai ales, continuitatea serviciului public în condiții de siguranță pentru cetățeni. Ce s-a întâmplat în schimb? Nimic. O retragere pe hârtie, un contract de delegare expirat și o administrație care a dat impresia că, odată cu încheierea termenului contractual, s-a încheiat și apartenența la ADI. Nimic mai fals, iar adresa nr. 1891 din 16 aprilie 2025 o confirmă.
Când forma bate fondul. Ce spune adresa nr. 1891/16.04.2025
Într-un ton legal, dar categoric, ADI Deșeuri Prahova – prin președintele Mario Soare – pune punct speculațiilor și afirmațiilor politice. Într-un document trimis către Primăria și Consiliul Local Ploiești, cu copie către Consiliul Județean și Prefectură, se afirmă clar: „procedura legală privind retragerea nu a fost îndeplinită”. Asta înseamnă că, din punctul de vedere al ADI, Ploieștiul nu a părăsit asociația.
Documentul reamintește toate prevederile legale în vigoare: Legea 51/2006, HG 855/2008, Statutul ADI. Toate acestea converg către o idee simplă, dar fermă: retragerea nu este un act politic, ci un proces administrativ reglementat. Este nevoie de acordul majorității UAT-urilor, de acceptul entităților finanțatoare, de despăgubiri calculate corect și de o decizie a Adunării Generale a ADI. În plus, este amintită o realitate administrativă ignorată complet: Ploieștiul a fost notificat, în februarie, că a fost declanșat un audit financiar privind posibile prejudicii. Auditul nu s-a finalizat nici până astăzi, iar lipsa acestui raport blochează întregul proces.
Prin urmare, orice decizie adoptată de Consiliul Local fără aceste elemente este cel mult o declarație de intenție. Iar dacă este folosită ca bază pentru acțiuni juridice sau administrative, se intră pe un teren periculos, unde lipsa de procedură poate genera pierderi financiare sau juridice semnificative pentru municipiu.
Polițeanu și Neagu, regizorii confuziei. Cum a fost intoxicat Consiliul Local și indusă în eroare opinia publică
În martie 2025, sub presiunea publică, a lipsei unei alternative funcționale și a unui posibil blocaj instituțional, s-a revenit asupra retragerii din ADI Deșeuri prin adoptarea HCL 51. Nu Consiliul Local a fost inițiatorul real al acestei reveniri, ci primarul Mihai Polițeanu, secondat din umbră de consilierul local Mihai Neagu, ambii acționând pe o axă politică ale cărei scopuri reale rămân încă în ceață.
Deși anterior susținuseră sau toleraseră HCL 624/2024 privind retragerea din ADI, nici primarul, nici consilierul Neagu nu au explicat vreodată de ce această retragere a fost împinsă înainte fără audit, fără acordul celorlalte UAT-uri și fără un plan B pentru gestiunea deșeurilor. Mai grav, nu au informat corect nici cetățenii, nici colegii din Consiliul Local că o astfel de retragere nu produce efecte imediate, ci presupune parcurgerea unui proces legal riguros.
În loc să clarifice situația, primarul Polițeanu a introdus HCL 51 ca pe o revenire „în interesul cetățenilor”, deși adevăratul interes al orașului ar fi fost servit prin coerență, legalitate și respect față de lege, nu prin acrobații administrative. Mai apoi, același Mihai Neagu, într-un gest de ipocrizie juridică, a atacat HCL 51 în instanță, susținând că revenirea asupra unei hotărâri „valabile” este ilegală.
Problema reală, ignorată voit de cei doi, este că HCL 624 nu a produs efecte juridice complete, deoarece niciuna dintre condițiile legale prevăzute pentru retragerea dintr-o ADI nu fusese îndeplinită: nici despăgubirile nu fuseseră stabilite, nici Adunarea Generală nu aprobase ieșirea, nici statutul ADI nu fusese modificat.
Așadar, între un primar lipsit de viziune administrativă și un consilier cu ambiții obscure, Consiliul Local a fost transformat într-un decor pentru bătălii politice personale, iar ploieștenii – într-un public captiv al unei piese jucate cu ușile închise.
Citește și: Iluzia retragerii UAT Ploiești din ADI deșeuri. Minciuni, haos și prejudicii uriașe care vor urma
Cine plătește confuzia? Întrebarea pe care Mihai Polițeanu nu o vrea pusă
În tot acest carusel de decizii contradictorii, neasumate și haotic administrate, cetățeanul ploieștean a fost tratat nu doar ca un simplu spectator, ci ca o piesă de mobilier în sala de jocuri a lui Mihai Polițeanu și Mihai Neagu. Nimeni nu i-a spus ce se întâmplă cu serviciul de salubritate, cine îl asigură, la ce costuri, cu ce garanții și mai ales, în ce temei legal. În loc să fie informat, cetățeanul a fost orbit cu declarații contradictorii, lipsă de transparență și tăcere instituțională, în care se pare că Mihai Polițeanu tinde să devină maestru.
În momentul de față, avem un fapt cert și consfințit oficial: Municipiul Ploiești este, juridic și statutar, în continuare membru al ADI Deșeuri, așa cum precizează fără echivoc adresa nr. 1891/16.04.2025. Și totuși, administrația locală pare că încearcă să joace pe două fronturi: în instanță se apără de HCL-ul prin care a revenit în ADI, iar public, nu explică nici dacă, nici de ce s-a retras vreodată cu adevărat.
Aici intervine întrebarea esențială, pe care nici primarul Mihai Polițeanu, nici consilierul Mihai Neagu nu o pun, pentru că răspunsul îi vizează direct: cine plătește această confuzie?
Dacă în urma acestui șir de bâlbe, ADI va cere despăgubiri pentru prejudicii provocate prin suspendarea colaborării, cine își va asuma costul? Dacă proiecte europene în care Ploieștiul este parte vor fi blocate sau penalizate, cine va plăti prețul? Dacă serviciile de salubritate se vor degrada pentru că nimeni nu mai știe cu adevărat cine răspunde de ele, cine va da explicații cetățenilor?
Nici Polițeanu, nici Neagu nu au oferit vreodată răspunsuri reale. S-au folosit de votul Consiliului Local ca de un paravan, au pozat în salvatori de serviciu, iar când au văzut că nu pot duce lupta până la capăt, au aruncat responsabilitatea pe umerii altora. În fond, niciunul dintre ei nu a plătit vreodată pentru vreun eșec administrativ. Polițeanu a afirmat public că statutul ANI Deșeuri este ilegal, așa că pentru ce să respecte obligațiile statutare din art. 12?
Dacă mâine Ploieștiul va decide din nou să iasă din ADI – să presupunem că de data asta ar vrea s-o facă legal – cine garantează că procesul va fi altfel decât această parodie administrativă repetitivă? Cine garantează că Polițeanu va respecta pașii din invocatul art.12 diun Statut?
Câte lecții mai trebuie ratate pentru ca legea să devină mai puternică decât orgoliile unor oameni care își fac din orașul nostru o sală de antrenament pentru experimente politice de slabă calitate?
De ce trebuie să conteze această adresă pentru opinia publică
Adresa nr. 1891/16.04.2025 nu este doar o simplă corespondență între instituții. Nu este o hârtie birocratică lipsită de relevanță. Este, în mod cert, actul de deconspirare a unei iluzii administrative vândute ploieștenilor în ultimele luni. Este dovada scrisă, oficială, că retragerile anunțate cu surle și trâmbițe nu au avut niciodată acoperire juridică reală. Este confirmarea că Ploieștiul este în continuare membru activ al ADI Deșeuri, cu toate drepturile, obligațiile și riscurile care decurg de aici.
Pentru opinia publică, acest document trebuie să devină un punct de inflexiune. Un moment de trezire dintr-o confuzie întreținută deliberat de primarul Mihai Polițeanu și de consilierul local Mihai Neagu, care au folosit instituțiile locale pentru jocuri politice lipsite de responsabilitate. Cetățenii nu mai pot accepta să fie ținuți la distanță de adevăr, să fie folosiți ca decor electoral, să fie victime colaterale ale unor decizii adoptate fără asumare și fără temei.
Această adresă înseamnă, paradoxal, o gură de aer într-un oraș sufocat de neasumare. Înseamnă că, măcar formal, încă mai avem un cadru funcțional pentru salubritate. Dar nu înseamnă că totul e bine. Dimpotrivă: ne arată cât de aproape am fost de un colaps administrativ generat de aroganță, grabă și lipsă de rigoare.
Este timpul ca administrația locală să înceteze cu improvizațiile, să respecte legea și să răspundă public. Să spună clar dacă vrea să rămână în ADI, să negocieze condițiile acestei rămâneri și să informeze corect populația. Și dacă va dori să iasă din nou, să o facă legal, transparent și cu respect față de cetățeni.
Ploieștiul nu mai are nevoie de lideri care se joacă cu hotărâri de consiliu ca și cum ar fi fițuici de campanie. Are nevoie de administrație, nu de propagandă. De curaj onest, nu de orgolii goale. Și mai ales, de respect pentru adevăr. Iar acest adevăr, pentru prima oară în ultimele luni, a fost consemnat negru pe alb de adresa 1891/16.04.2025.
Dacă vrem să ieșim – să o facem legal. Dacă vrem să rămânem – să negociem demn pe baza statutului ADI Deșeuri. Dar mai ales, să fim corecți cu cetățenii. Să le spunem adevărul. Tot adevărul. Iar adresa 1891/16.04.2025 asta face!
Cine nu o citește cu atenție, riscă să fie complice la următorul dezastru.
